Faceți căutări pe acest blog

luni, 15 ianuarie 2018

Margareta Paslaru, compozitii pe versuri de Mihai Eminescu


“Ce suflet trist” - compusa in 1995, a fost inregistrata in ianuarie 2012 in studioul Jolt Kerestely cu acompaniamentul chitaristului Capriel Dedeian. Melodia a fost difuzata in prima auditie absoluta pe 12.01.2012 la Radio Romania Cultural in emisiunea „Oaza de muzica” realizata Sorina Goia. Apoi am regasit-o pe doua dintre albumele artistei – “Margareta 70” 2013 si “Cum sa te las?” 2016. Actorul Mihai Bisericanu a ales-o si a inregistrat-o pentru CD-ul de autor “Actorii canta” 2014.


"Vreo zgatie de fata" - versurile pline de umor (1878), pe alocuri atipice, au inspirat-o pe interpreta si compozitoarea Margareta Paslaru in anul 1979. Piesa este inclusa pe CD-ul produs de Fundatia Casa Radio, "Bucuria de a canta", lansat cu ocazia aniversarii a 80 de ani de Radio, la 1 noiembrie 2008. Artista l-a dedicat maestrului Sile Dinicu sub bagheta caruia a interpretat toate piesele de pe disc.




“Pasarile nu mor niciodata” pe textul scris da Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa M Eminescu; melodie lansata in spectacolul "De ce nu cade soarele" (stagiunea 1980-1981 Teatrul Ion Vasilescu); este inregistrata pe disc vinil in 1981 si CD-urile "Best of Margareta" (1996), "Margareta Paslaru - Muzica de colectie - Jurnalul National" (2007) si "Margareta, 50 de ani de la primul disc - Lasa-mi toamna, pomii verzi" (2010); regretata Stela Popescu a interpretat-o pe albumul de autor “Stelele filmului canta” 2015





sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Margareta Paslaru canta "Dragostea e ca si-o raie" din repertoriul lui Zavaidoc





Click video:  Margareta Paslaru - Dragostea e ca si-o raie - arhiva TVR
Invitata in emisiunea "O data in viata" - TVR, aprilie 2012, Margareta Paslaru a interpretat pentru prima oara piesa preluata din repertoriul celebrului lautar. Artista a fost acompaniata de Orchestra Lautarii din Chisinau condusa de Nicolae Botgros.




vineri, 12 ianuarie 2018

Margareta Paslaru si Rodica Tapalaga in piesa "Opera de trei parale"





Regretata actrita Rodica Tapalaga a jucat cu Margareta Paslaru si Toma Caragiu in piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht, regia Liviu Ciulei.

Dupa premiera din 12 nov. 1964, la Teatrul Lucia Sturza Bulandra au avut loc aprox. 400 reprezentatii in stagiuni consecutive.


joi, 11 ianuarie 2018

Margareta Paslaru de vorbă cu Cvartetul Amadeus


Sursa: Radio Clasic.ro – 09.01.2018
Joi, 11 ianuarie, doamna Margareta Paslaru vă invită să ascultați prima ediție din 2018 a dialogurilor cu tinerii de viitor: invitate sunt două dintre membre cvartetului Amadeus – Andreea Runceanu (vioară/voce) și Patricia Cimpoiasu (violoncel/backing vocal). Celelalte două membre ale grupului sunt: Bianca Gavrilescu (vioară/backing vocal) și Laura Lăzărescu (vocal/pian).
Cvartetul Amadeus reprezintă unul din cele mai longevive și mai apreciate proiecte muzicale de calitate din România. Cu un sunet modern și rafinat, evoluând într-un show cu adevărat electric, au cucerit mai întâi publicul din România și foarte repede apoi pe cel internațional. Stilul muzical fresh, virtuozitatea și energia pe care le oferă pe scenă i-au adus trupei o ascensiune rapidă, o serie lungă de concerte și 6 albume de succes în cei 15 ani de experiență sub acest nume. Amadeus a susținut peste 800 de spectacole în țară și peste hotare, fiind una din cele mai cerute formații pentru evenimente corporate, publice sau private.
În anul 2014, special pentru noul spectacol-concept “Amadeus -The SHOW”, trupa și-a extins formula, cele patru artiste fiind acum completate de instrumentiști alături de care pun în scenă concerte live unice în România, concepute prin reprezentații de voce, vioară, violoncel, pian, tobe și percuție.



luni, 8 ianuarie 2018

Calendar 2015: Margareta Paslaru, interviu "Evit turnul de fildes"


Sursa: OK Magazine nr. 1(127) 08-21.01.2015 / autor Florentina Iana


INTERVIU cu Margareta Pâslaru: „Evit turnul de fildeş“

 „Un mit al muzicii uşoare“. Este descrierea atât de concisă şi pertinentă făcută de compozitorul George Grigoriu doamnei cu care am avut onoarea să stăm de vorbă, la început de an nou
N-a fost greu să înţeleg, deşi n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinţii sau chiar buni­cii noştri la această mare doamnă. Răsfoind albumele virtuale cu fo­tografii de arhivă, dar, mai ales, stând de vorbă personal cu Margareta cea veşnic tânără, am ajuns să înţeleg fascinaţia de atunci şi respectul de acum pentru cea care a făcut enter­tainment cu mult înainte ca acest cuvânt să fie cunoscut la noi. „Faptul că publicul meu îmi apre­ciază arta, dăruirea şi pasiunea îmi dă satisfacţia lucrului bine făcut“, declara Margareta în 2009, cu mult înainte ca această expresie să devină un slogan popular. Un lucru bine făcut timp de 57 de ani, ani în care artista a sedus o generaţie, a avut puterea s-o ia de la zero în America, pentru a se întoarce apoi acasă, plină de inspiraţie. Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are pla­nuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăieşte în trecut.

Probabil că aţi mai auzit această întrebare de mii de ori, dar, văzându-vă astăzi, la 71 de ani, atât de tânără fizic, dar şi în spirit, vă întreb şi eu: cum reuşiţi să opriţi timpul în loc?
Margareta Pâslaru Vă mulţumesc pentru com­pliment. Atitudinea dezvăluie starea interioară, iar ochii, vorba poetului, sunt oglinda sufletului. Cât despre timp, nu l-aş opri în tipare depăşite, timpul îmi dăruieşte zilnic ceva nou, o dinamică angajantă.

Sunteţi neobosită şi, de câte ori reiau legătura cu dvs., aveţi atâtea planuri să-mi împărtăşiţi.
Faptul că sunt invitată mă stimulează, iar pro­priile idei completează suita activităţilor care de­păşesc sfera muzicală. Artiştii care s-au afirmat în anii ‘60 rămân deschizători de drumuri prin diversitatea abordată.

Sunteţi conştientă că Pâslărismul este încă în floare în România? N-aveţi idee de câte ori se fredonează şi azi „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“!
Mă bucur dacă pasiunea mea transmite emo­ţie. Totul derivă din muzică! O nouă generaţie de ascultători fredonează şi recenta compoziţie pro­prie, „Libertatea nu se învaţă“, piesa care deschide CD-ul „Margareta 70“, editat de Fundaţia Radio România, cu drepturile donate „Băncii de Alimen­te“. Aceeaşi compoziţie a fost preluată de duetul Marius Bodochi şi Mihai Bisericanu pe CD-ul de autor „Actorii cântă“, ale cărui încasări sunt donate campaniei UNITER „Artiştii pentru Artişti“. Profit de această împrejurare pentru a mulţumi întregu­lui colectiv pentru solidaritate, spre binele colegi­lor vârstnici: Rodica Mandache, Emilia Popescu, Marius Manole, Florin Zamfirescu, Maria Buză, Silviu Biriş, Gelu Niţu, Mihai Bisericanu, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Ovidiu Niculescu, Mirela Jienescu, Călin Grigoriu şi Jolt Kerestely.

Sunteţi oprită pe stradă de admiratori, primiţi complimente?
Recunosc entuziasmul lor sincer chiar şi la cumpărături. Unii vor să ne fotografiem cu telefo­nul, alţii mă ajută să găsesc un taxi. Admiratorii fi­deli au fost nelipsiţi de la evenimentele mele pre­cum lansarea CD-ului „Actorii cântă“, la Magazinul Muzica, reeditarea audiobook-ului „Basme ferme­cate“ la Târgul de carte Gaudeamus sau expoziţia creaţiilor mele vestimentare de la Muzeul Naţio­nal de Istorie şi îmi dăruiesc minunate buchete de flori chiar de la Galaţi, Craiova, Giurgiu.

Ei ar vrea să ştie şi ce se întâmplă în spatele cortinei. Cum arată o zi din viaţa dvs., atunci când nu cântaţi, compuneţi, scrieţi?
Nu-mi ajunge timpul pentru câte mai am de fă­cut. Ideile abundă, găsesc soluţii pentru a realiza un anume concept. Mă educ, şlefuiesc mesteşugul artistic, prin artă spiritul se purifică. Evit turnul de fildeş. (râde)

Sunteţi destul de activă şi pe pagina de Facebook. Dumneavoastră postaţi sau vă ajută cineva?
Şi una, şi alta. Un tehnician curăţă pagina de impurităţi.

Puţini ştiu că fiica dvs., Măriuca, care trăieşte în SUA, v-a dăruit, în urmă cu câţiva ani, un nepot. Spuneţi-ne mai multe despre acest eveniment fericit din viaţa dvs.
Luca, nepoţelul meu zburdalnic, a împlinit pa­tru ani şi jumătate. Îi plac poveştile pe care i le in­terpretez şi sportul cu mingea, fireşte. Mi-a dăruit un glob „pictat“ de el în nuanţe verzui, împreună cu un desen, abstract. Este minunat, facem naveta pe rând şi ne vedem zilnic pe Skype.

Care este locul dvs preferat din ţară? Dar al fetei şi-al nepoţelului dvs, când vin în România?
A numi un loc „preferat“ diminuează impor­tanţa altor spaţii cu aceeaşi valoare sentimentală. Prin urmare, semnificaţia expresiilor „cea mai“, „cel mai“ fluctuează. Iubim parcul Cişmigiu, pe aleile căruia am copilărit atât eu, adusă de buni­cu’, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, la o plimbare cu barca, cât şi fetiţa noastră, Măriuca, pe care o atrăgeau leagănele şi muzica din foişor. Desigur, şi valurile mării rămân amintiri frumoase, muzica lor m-a inspirat.

Spuneţi că nu trăiţi în trecut şi că vreţi să vorbiţi despre ziua de azi, activă fiind. Dar nu vă cuprinde niciodată melancolia şi dorinţa de a răsfoi albume cu fotografii vechi?
Sunt o visătoare care luptă pentru visele ei. Nu cunosc melancolia, lucrez la volumul al doilea al cărţii „Eu şi Timpul“, ceea ce mă obligă să caut fotografii din diferite decenii, ilustraţii aşteptate de cititori. Mă mândresc cu ele, fireşte.

Aţi fost vreodată vanitoasă?
Nu.

Aţi avut, de-a lungul timpului, nişte reguli alimentare stricte? Bănuiesc că aţi fost adepta unui meniu sănătos, pentru a ajunge să arătaţi atât de bine acum. Ce consumaţi cu preponderenţă la o masă şi de ce alimente vă feriţi?
Având un program imprevizibil uneori, hrana era frugală. Mâncam ce găseam, între repetiţii, pe drum, în autobuzul de turneu, la cabină. După spectacol, comandam o supă fierbinte în camera de la hotel. Din fericire, nu sunt gurmandă, nu gătesc. Îmi plac andivele, ouăle fierte, peştele cu lămâie, pâinea prăjită cu brânzeturi, fructele. Mă răsfăţ, uneori, când găsesc la cofetărie plăcintă proaspătă cu mere.

Nu vă era greu să vă afişaţi atât de frumoasă şi seducătoare în epoca sobrietăţii comuniste? Nu vă era frică de invidia cuiva... nu dăm nume?
Exteriorul trecător nu m-a preocupat nicioda­tă. Diversitatea propriilor posibilităţi îmi călăuzea imaginaţia către valori rezistente în timp.

Am înţeles că vă ocupaţi singură de vestimentaţiile de scenă. Cum aşa? Eraţi propriul dvs. designer?
Da. Încă din anii ‘60 îmi schiţam costumele po­trivit melodiilor încredinţate, colaboram cu arhi­tecţii Ghiţulescu. Am fost aleasa a 63 de compozi­tori, care mi-au îmbogăţit repertoriul, aproximativ 700 de înregistrări dintre o mie de melodii, inclu­siv compoziţii proprii, cântate în turnee interna­ţionale. Câteva creaţii vestimentare proprii, care au susţinut creaţii muzicale, se află în prezent la Muzeul Naţional de Istorie.


In încheiere, vreau să vă întreb unde v-a prins Anul Nou? Şi ce vă doriţi pentru anul acesta?
Revelionul m-a prins în familie. Trebuie să re­cunosc că după anul aniversar 2013, chiar şi 2014 a fost unul bun profesional, iar de la 2015 îmi do­resc realizarea a două proiecte: o galerie de artă multifuncţională şi un spectacol coregrafic ine­dit, pe vocile artiştilor care interpretează muzica CD-ului „Actorii cântă“.


Foto Lucian Nastase

duminică, 31 decembrie 2017

Margareta Paslaru vazuta de caricaturistul Nell Cobar


Nell Cobar a solicitat-o pe compozitoarea Margareta Paslaru sa scrie muzica pentru doua dintre filmele de desene animate din seria Mihaela: Bravo Mihaela si Mihaela are probleme. Despre prima colaborare, autorul vorbeste in Informatia, august 1976: "In ce priveste noul meu film Bravo, Mihaela, pot sa va destainui ca are o muzica originala, scrisa special de ... Margareta Paslaru"



Revelion TV 1963 








Portretul Margaretei Paslaru, cu dedicatia autorului, a intrat in patrimoiul Muzeului National de Istorie in 2014.





Artista a fost aleasa si pentru desene publicate de-a lungul anilor. 






decembrie 1963

Revelion TV 1965

Revelion TV 1964
Revelion TV 1966

Margareta Paslaru in filmele
Veronica si Veronica se intoarce
Magazin cinematografic 1974



sâmbătă, 30 decembrie 2017

Calendar - decembrie 1968 - Margareta Paslaru a primit Discul de Aur




Chiar de la primul disc, inregistrat la Electrecord in toamna anului 1960, Margareta Paslaru a batut toate recordurile de vanzare. Pe discul EDA 3002 figura "Chemarea marii" prima piesa compusa special de George Grigoriu pentru glasul cu timbru aparte al Margaretei Paslaru. Cunoscuta de public si sub numele “In apa marii”, a fost nu numai primul slagar romanesc lansat de marea artista ci si debutul unei impresionante cariere discografice. 
30 dec. 1961 – Revista Flacara, interviu de Sanda Faur: “Discul 3002 cu “Chemarea marii” pe una din fete, a cunoscut cel mai mare tiraj in 1961: 26.000 exemplare de la prima editie …”
Opt ani mai tarziu, in recitalul "One Woman Show" din noiembrie 1968, Margareta Paslaru interpreteaza pentru prima data si cateva melodii care aveau sa apara cateva zile mai tarziu pe discul jubiliar “Margareta Paslaru – 10 ani de activitate”.
Desi intre cele doua aparitii discografice s-au scurs doar opt ani, pe rafturile magazinelor aparusera, pe rand, 100 de melodii inregistrate la Electrecord pe discuri de interpret, de compozitor sau dedicate anumitor evenimente (Festivalul Mamaia, melodii interpretate in filme). Si, de fiecare data, tirajul a trebuit sa fie suplimentat datorita solicitarilor venite din partea publicului.
Publicatia Esti Hirlap din 14 februarie 1963 scria: "Margareta Paslaru este cea mai cunoscuta si cea mai tanara stea a muzicii usoare romanesti. Cu cele 300.000 de discuri tine recordul pe discuri. Vocea adanca a Margaretei este deacum cunoscuta in toata Europa".
Informatia _decembrie 1968: Margareta Paslaru a primit Discul de Aur: "In cadrul "Saptamanii discului", la magazinul Muzica, Margaretei Paslaru i s-a inmanat "Discul de aur" - premiu acordat de C.S.C.A. pentru interpretarea compozitiilor romanesti. Anul acesta, odata cu ultimul disc aparut pe luna decembrie, Margareta Paslaru a intrunit un numar de 100 de melodii imprimate la Electrecord."
Ca urmare, artista este invitata la Targul International al Discului de la Cannes. Gala M.I.D.E.M. 1969 a avut loc pe 25 ianuarie. Este, pana acum, singura interpreta de muzica usoara din tara noastra care a primit Trofeul M.I.D.E.M. La festivitatea de decernare, Margareta Paslaru a fost aplaudata pe scena alaturi de mari interpreti: Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano. In acel an, Supertrofeul MIDEM a fost acordat decanului de varsta al sansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversarii a 80 de ani.