"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

marți, 29 iulie 2014

Margareta Paslaru in "Actualitatea muzicala" 2014


Sursa: Actualitatea muzicala nr.5 / mai 2014 / autor Octavian Ursulescu

Albumul cu amintiri

Revedere emoţionantă, după 45 de ani, pe scena Sălii Palatului, unde Margareta Pâslaru i-a înmânat lui Mireille Mathieu, înrămată, fotografia laureaţilor Galei MIDEM (Târgul internaţional al discului şi al editurilor muzicale), din ianuarie 1969, de la Cannes! Ocazie pentru noi să reamintim şi celor mai tineri că am avut întotdeauna artişti cu care să ne mândrim. Spre deosebire de celelalte ţări, unde “Discul de aur” se acorda pentru un disc, LP sau single, la noi se totalizau vânzările, Margareta primind acest trofeu în decembrie 1968, pe baza vânzărilor uluitoare pentru acele vremi, verificate şi aprobate de Consiliul de stat pentru cultură şi artă. Pentru a avea o imagine, încă de la debut, în 1961, vânduse 20.000 de unităţi cu “Chemarea mării” de George Grigoriu, apoi, prin 1963- 1964 vindea numai în ţările socialiste în jur de 300.000 de exemplare anual, după cum scria presa din RDG sau Ungaria. Organizarea, tipic românească (nu s-a schimbat nimic până azi, staţi liniştiţi!) a făcut ca discurile Margaretei Pâslaru să ajungă la Cannes... după încheierea târgului!



Chiar dacă atunci conducerea politică nu încuraja foarte tare mediatizarea unor asemenea succese internaţionale, publicaţiile “Contemporanul” şi “Săptămâna” au acordat spaţii acestei premiere pentru ţara noastră. Pe scena de la Cannes campioana vânzărilor din ţara noastră a stat alături de, între alţii, Amalia Rodrigues, Dalida, Udo Jürgens, Mireille Mathieu, Adriano Celentano, James Last, Adamo, Karel Gott, Muslim Magomaev (care a făcut un succes uriaş în URSS cu “Să cântăm chitara mea” de Temistocle Popa!), Patty Pravo, Peter Alexander, Juan Manuel Serrat, toţi recompensaţi cu un simbolic “Disc de marmură”. Mai putem visa azi la o asemenea companie? La Gala trofeelor, desfăşurată pe 25 ianuarie 1969, au cântat, ca invitaţi de onoare, Gilbert Bécaud, Sergio Endrigo, Massiel, Mary Hopkin. Doi dintre aceştia au fost legaţi de acordarea unor trofee MIDEM pentru creaţie, lui Bécaud pentru “Et maintenant” şi lui Ruskin pentru “Those Were the Days” (“Le temps des fleurs” în variant franceză), cu care solista galeză Mary Hopkin a triumfat la Eurovision. De fapt acest cantec este o adaptare a unei melodii populare rusesti inregistrata prrin anii’20 “Daragoi dlia maia” (Mi-eşti drag). Interesant este faptul că discul lui Hopkin a fost produs de Paul McCartney, la casa Apple! Revenind la marea galăMIDEM, aici s-a acordat şi un super-trofeu lui Maurice Chevalier, la împlinirea a 80 de ani. De menţionat că în 1968 Margareta Pâslaru fusese laureată a puternicelor festivaluri internaţionale de la Sopot (Polonia) şi Braşov (“Cerbul de aur”). Dar apreciata noastră artistă nu s-a cantonat niciodată în trecut, oricat de strălucit ar fi el: de curând a înregistrat o compoziţie a lui Jolt Kerestely, pe un text propriu, “Iubiri platonice”, şi a lansat albumul “Actorii cantă”, încasările acestuia fiind vărsate, ca de obicei, în scopuri umanitare.
________________________________________________________________________________

Sursa: Actualitatea muzicala nr. 2 / femruarie 2014 / autor Octavian Ursulescu

Creaţiile Margaretei

De-o viaţă, adică de vreo 55 de ani, de când a debutat, ne-am obişnuit să-i spunem, simplu, Margareta... Anii au trecut, artista s-a maturizat, iar între piesele pe care le lansa apăreau tot mai mult creaţii proprii, pe care în ultima vreme compozitoarea s-a gândit (şi bine a făcut) să le ofere tiparului, spre folosinţa şi desfătarea celor care mai preţuiesc muzica uşoară. De curând a apărut, la editura “Glissando” a Universităţii naţionale de muzică Bucureşti, Caietul II, tipărit în elegante condiţii grafice, un singur reproş fiind legat de absenţa diacriticelor, în interior. Caietul poartă titlul “Margareta Pâslaru şi creaţiile sale” şi supratitlul “Libertatea nu se învaţă...”, pornind de la primul din cele 26 de cântece. Între acestea se numără adevărate şlagăre, cum ar fi “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!” sau “Turneul”, dar în general sunt piese mai noi, unele elaborate în perioada când artista locuia în SUA (“Our day, Children’s day” – când i-a convins pe americani să serbeze Ziua copilului de 1 iunie, “Un pod peste Ocean”), altele legate de implicarea Margaretei în acţiuni umanitare (“Fii voluntar!”) - se ştie, de altfel, că toate încasările rezultate din vânzarea discurilor şi cărţilor sale sunt colectate în scopuri caritabile. Majoritatea melodiilor este semnată, muzică şi text, de Margareta Pâslaru, dar la unele creaţii autoarea face apel la versuri aparţinând unor Mihai Eminescu, Agatha Grigorescu Bacovia, Romulus Vulpescu, Elena Farago, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanţa Buzea. Caietul include fotografii şi aprecieri din partea unor personalităţi, fiind o micuţă şi frumoasă carte de 60 de pagini, pe care v-o recomandăm cu căldură.
________________________________________________________________________________

Sursa: Actualitatea muzicala nr. 1 / ianuarie 2014

Margarea Paslaru_ 'Margareta 70'

Un album cu adevărat de colecţie, editat de Fundaţia Radio România (sperăm să aibă şi difuzare pe măsură, fiindcă toate drepturile de autor sunt cedate “Băncii de alimente” a Crucii roşii), retrasând 55 de ani de carieră exemplară. CD-ul include 14 piese, 2 spoturi şi un medallion radiofonic, între care 8 compoziţii ale protagonistei şi 3 piese folclorice. Alte 3 piese sunt semnate de Jolt Kerestely (înregistrările s-au făcut la “Midi Sound Studio”, cu Jolt şi Andrei Kerestely) şi Ovidiu Lipan Ţăndărică. Ca de obicei, Margareta Pâslaru compune fie pe versuri proprii, fie pe cele ale poeţilor noştri, de această dată fiind vorba de Mihai Eminescu, Elena Farago, Agatha Grigorescu Bacovia. Notăm, între altele, titluri cum ar fi “Libertatea nu se învaţă”, “Ce suflet trist”, “Amanţii mei sunt cărţile-nţelepte”, “Era o fântână”, “El te aşteaptă”, “Fericirea mult visată”, “Tango Toledo”. Albumul include un booklet consistent, ilustrat cu multe fotografii, şi evidenţiază colaborarea cu Călin Grigoriu, Capriel Dedeian (chitară), Marcian Petrescu (muzicuţă).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu