"Margareta Paslaru Un mit al muzicii usoare romanesti” – compozitorul George Grigoriu, Super Magazin 07.1994; “O legendă vie a României, o artistă cu totul speciala” - J.National 9.07.2008; “Margareta Paslaru este o mare, mare artista” – regizoarea Elisabeta Bostan, Adevarul 27.09.2008; “Mitul Margareta Paslaru continua sa traiasca!” – Jurnalul Saptamanii, Tel Aviv 5.11.2009 I. Segal; “Talentul universal al Margaretei Paslaru reprezinta intr-adevar un fenomen extraordinar” – Borba, Belgrad 1965; “Am considerat parcurgand paginile de creatie ale Margaretei Paslaru ca domnia sa face parte din clasicismul muzicii romanesti prin valoarea compozitiilor” - prof. dr. Mihai Cosma TVR3 2010; “Margareta Paslaru figureaza in Lexiconul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor” – muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 22.09.2008; “La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.” - muzeulmunicipiuluibucuresti.ro 26.02.2021; “Margareta Pâslaru este onorată ca una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti, cu o carieră absolut fabuloasă.” - Rador.ro, 09.07.2021

Faceți căutări pe acest blog

luni, 18 octombrie 2010

Recital extraordinar "Cerbul de Aur" 1969



Margareta Paslaru a avut onoarea de a reprezenta Romania la prima editie a Festivalului „Cerbul de Aur” 1968. Juriul international i-a acordat Mentiune, fapt ce a plasat Romania printre lauretii editiei inaugurale. Ca urmare, marea artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de concurenta la cel de vedeta in recital. Pe 8 martie 1969, acompaniata de formatia sa condusa de Rolf Albrich, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar interpretand 12 melodii : compozitii proprii, melodii din repertoriul international, melodii in prima auditie ale unor compozitori romani, folclor. Este prima solista din Romania care a avut o orchestra proprie de acompaniament. In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco. Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Vazarov, a cuprins urmatoarele piese:
  1. Tarina de la Gaina – folclor
  2. Va veni o clipa - muzica Paul Urmuzescu; text Mihai Dumbrava; prima auditie
  3. Si tu imi placi – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu
  4. A nimanui sunt – muzica si text Margareta Paslaru
  5. Un baiat – muzica Sonny Bono; text Aurel Felea
  6. Azi mai mult ca ieri – muzica Camelia Dascalescu; text Flavia Buref; prima auditie
  7. Azi vreau sa rad din nou – muzica Gene Raskin; text Margareta Paslaru
  8. Nici ploaia – muzica Pace-Panzeri; text Margareta Paslaru
  9. Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
  10. Asa e viata – text Margareta Paslaru
  11. Viva Maria – muzica Riszard Siszard; text Margareta Paslaru
  12. Papusa – muzica F. Migliacci; text Matgareta Paslaru
Spicuiri din presa vremii:
A. Sandu: "Hors-concours", din partea Romaniei vom avea prilejul sa o ascultam pe Margareta Paslaru, talentata noastra cantareata."
Mariana Parvulescu: "Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: "crestea intr-un an … cat altii in sapte" …
C.F. (despre Cerbul de Aur) - "Scanteia"-duminica 9 martie 1969: "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes."
Alexandru Cornescu "Romania libera", duminica 9 martie 1969: "In partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara niciun rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta. Caci daca ne amintim de fetita de acum zece ani care in afara de o voce grava, nu avea mare lucru si o punem langa interpreta multilaterala pe care am vazut-o ieri seara, ne dam seama cum, in acest timp a fost urcata, treapta cu treapta, si nu fara stradanii, o buna parte din drumul spre inaltimea succesului. Primul regizor care a lucrat cu ea, Valeriu Lazarov, i-a asigurat aseara un decupaj inspirat."
Stefan Carapanceanu: "Margareta Paslaru, in plina maturitate profesionala, s-a afirmat si de data aceasta in calitate de autor si interpret al muzicii usoare romanesti."
Ecaterina Oproiu - Contemporanul 1969: ...ea a trecut peste voga altora si a ei, reinnoita de folclor, sacaita de insuccesul brasovean, revitalizata de recital, adica de maratonul acela temerar cand un ceas, doua ceasuri, interpretul ramane in mijlocul multimii neajutorat si insingurat, in acea alba insingurare a alergatorului de cursa lunga. Cu galetile in mana gafaind ambitios, ea a jucat cel mai important rol al vietii ei. Rolul de self-made-man, ar spune unii. Noi l-am numi altfel. Noi am spune ca rolul ei e de fapt un rol dublu, pentru ca pe rand sau in acelas timp ea a fost de-a lungul carierei sale si Pygmalion si statuia."
Octavian Ursulescu- Independentul - 25 august 2006: Prima ei compozitie s-a chemat “A nimanui sunt...” si a retinut atentia lui Lazarov, care a incurajat-o si a girat recitalul ei de la “Cerbul de aur”, alaturi de formatia Rolf Albricht.
Costin Buzdugan – „Steagul Rosu” - 9 Martie 1969: Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a "Cerbului de Aur". In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita.
Scinteia Tineretului - Marti 11 Martie 1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"

Click video:   Azi vreau sa rad din nou
                     Un baiat
                     Acesta e cantecul meu
                     Tarina de la Gaina
                     Va veni o clipa
                     Viva Maria
                     Doar tu imi placi
                     Nici ploaia
                     A nimanui sunt
                     Asa e viata

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu