Faceți căutări pe acest blog

joi, 30 martie 2017

Margareta Paslaru de vorbă cu Andreas Petrescu și Paula Chirilă


Sursa: Radio Clasic.ro – 29.03.2017
Joi, 30 martie, de la ora 20:00, la Teatrul Tineretului (Palatul National al Copiilor) București sunteți invitați la premiera piesei "Te iubesc dar nu pe tine". Scenariul aparține lui Andreas Petrescu.
Invitații doamnei Margareta Paslaru din această săptămână sunt scenaristul și actorul Andreas Petrescu și actrița Paula Chirilă. Emisiunea se va difuza la Radio Clasic joi, 30 martie de la ora 12:00.
"Te iubesc dar nu pe tine" este cea mai nouă piesă scrisă de Andreas Petrescu. Domnia sa este și autorul primului serial de teatru: "Mă mut la mama", cu partea a doua "Mă mut la tata" și partea a treia "Mă mut sau nu mă mut-aceasta e-ntrebarea". Distribuție: Andreas Petrescu, Gabriel Fătu, Adriana Trandafir, Anca Dinicu, Doina Teodoru, Adrian Păduraru, Carmen Tănase.
Despre noua s-a piesă Andreas Petrescu mărturisește că “fiecare om căsătorit, bărbat sau femeie, se gândește uneori cum ar fi să încerce măcar o dată sexul cu altă persoană. Dincolo de iubire, ipocrizie sau blazare, fiecare are un coridor întunecat, plin de patimi josnice și plăcere. Vlad o aduce acasă pe Sorina. Sorina este măritată. Dar este și naivă și prost informată, deoarece e convinsă că soțul său, pe numele lui Andrei, e plecat și el în delegație. Soțul însă este în dormitor cu amanta, Marina, ferm convins că soția se află la mulți kilometri depărtare. Abia când se întâlnesc și încearcă să își ascundă amanții prin casă începe comedia. Căci întotdeauna râdem de necazul altora. Și când vedem pe scenă o situaţie prin care am trecut și noi, parcă râdem şi mai tare”




sâmbătă, 25 martie 2017

Margareta Paslaru invitata la Gala Premiilor Gopo 2017




Invitata la Gala Premiilor Gopo 2017, Margareta Paslaru a prezentat Premiul pentru Cel mai bun sunet: Sam Cohen, Sebastian Ysemlze, Hervé Buirette pentru filmul „Câini”.
La intrarea in scena Margareta Paslaru a fost prezentata astfel: “Pentru a prezenta Premiul pentru cel mai bun sunet, invit pe scena pe cineva care a reusit sa schimbe culoarea copacilor care raman si toamna verzi, a dat voce copilariei prin “Veronica”, a fost numita de presa vedeta, zana, regina, diva dar, dupa cum ea insasi a declarat, a ramas un artist; doamnelor si domnilor, Margareta Paslaru.”
Festivitatea a avut loc pe 21 martie in Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti.

Foto Lucian Nastase.








joi, 23 martie 2017

Margareta Paslaru de vorba cu Eduard-Iosif Antal


Sursa: Radio Clasic.ro – 23.03.2017

De la ora 12:00, la Radio Clasic, doamna Margareta Paslaru vorbeste cu Eduard-Iosif Antal, licențiat în filosofie la Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus” din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, dar și interpret la orgă.
Activitate muzicală
- Bursier al „Fundației Principesa Margareta a României”, februarie 2017
- Semifinalist al show-ului de televiziune „Românii au talent”, care este în desfășurare, noiembrie 2016
- Absolvirea cu calificativul „Foarte bine” al cursului intensiv de orgă de la Timișoara susținut de Prof. Univ. dr. Felician Roșca, septembrie 2016




miercuri, 22 martie 2017

Margareta Paslaru pe covorul rosu la Gala Premiilor Gopo 2017


Sursa: Click_ 22.03.2017, autor Eugenia Alexandrescu

 

Margareta Pâslaru și Ion Dichiseanu, la Gala Gopo 2017
foto: Dorin Constanda
Margareta Pâslaru a fost una dintre cele mai distinse apariții de la Gala Gopo. La 73 de ani, artista a impresionat cu o ținută sofisticată, cu detalii care au mascat perfect ce era de ascuns și au pus în valoare atuurile de necontestat ale uneia dintre cele mai iubite cântărețe de la noi.
Cu o carieră de câteva decenii în spate, Margareta Pâslaru știe, cu siguranță, cum să facă impresie. A dovedit-o din plin marți seară, 21 martie, la Teatrul Național din București, pe covorul roșu de la Gala Gopo.
Margareta Pâslaru, un exemplu de stil la 73 de ani
foto: Dorin Constanda
A ales o ținută sofisticată, care i-a tăiat cel puțin 20 de ani din vârsta din buletin. Pantaloni și taior negre, cu dungi lucioase în țesătură, un pardesiu lung cu dublură grena și pantofi din piele lăcuită, cu botul pătrat.
Dar cu adevărat ingenioase au fost detaliile albe de la gât și de la manșete, care au reușit să mascheze semnele trecerii timpului, vizibile la orice femeie după o anumită vârstă.








marți, 21 martie 2017

Margareta Paslaru distinsa cu Premiul “Women of Excellence”, categoria Arts&Humanities - 22 martie 2002


IN THE TOP TEN - Margareta Paslaru of Summit, far left, was among the 10 honorees at a recent Women of Excellence Dinner at Westwood restaurant in Garwood. She was nominated by the Union County Commission on the Status of Women for her work in the field of arts and humanities. Offering congratulations are Freeholders, from left, Rick Proctor, Deborah Scanlon and Angel G. Estrada.
Union County - Worrall Community Newspapers   Thursday, March 21, 2002; Annual Women of Excellence honored on Friday  (excerpt): "(...) The Union County Commission on the Status of Women was created by the Board of Chosen Freeholders in 1976. In addition to the annual Women of Excellence Awards, the commission develops and presents special programs of interest to women throughout the year, advises the freeholders on women's issues and acts as liaison between the board and the community.
In the Arts & Humanities, the commission will honor Margareta Paslaru of Summit. An internationally acclaimed musician and actress, Paslaru has worked to initiate International Children's Day here and throughout the world. She is an active volunteer in her community with children's causes and in raising international awareness of the arts in her native Romania.(....)"
Octavian Ursulescu, Independentul 24.08.2006: „(...)Pentru meritele si reusitele sale, Margareta Paslaru a fost distinsa in 2002, de catre Senatul si Adunarea Generala a statului New Jersey, cu onorantul premiu “Women of Excellence”, la categoria “Arta si Umanitate” (...)”
Buna dimineata, Israel! Nr.238_ 29.07.2002: "(...) Margareta Paslaru, renumita interpreta de muzica usoara, populara si internationala, a fost distinsa cu premiul anual "Women of Excellence" de catre Senatul din New Jersay, anunta revista "Meridianul Romanesc". (...)"
Oana Popoiag_ VIVA nr. 174_ dec. 2010: „(...) Americanii i-au aratat recunostinta. In 1998, la 40 de ani de la debut, a avut un turneu in America, la finalul caruia a primit “Humanitarian Distinction Award”, in L.A., iar in 2002 a fost distinsa cu premiul “Women of Excellence”, categoria Arts&Humanities, in New Jersey. (...)”
De la stanga, primul rand "Women of Excellence": Phyllis Linda Volker, Margareta Paslaru, Honorable, Linda Stender, Tonnie Glick, Reverend Luciel Hatchett, Mary Krech, Mary Ellen McGlynn
Al doilea rand: Rick Proctor, Alexander Mirabella, Deborah Scanlon, Angel Estrada, Faheemah El-Amin, Honorable Carla Mazza  

Daniela Caraman Fotea, Dimineata, 12.07.2004, PREMII  PENTRU  MARGARETA : "(...)realizator de filme si seriale de educatie muzicala pentru canalul 36 de televiziune american, Margareta (care filmeaza, regizeaza, isi produce ea insasi emisiunile), este rasplatita pentru stradania ei culturala cu distinctii importante. La “Telly Awards” 2003  (competitie cu insemnatate nationala in Statele Unite) i s-a decernat Statueta de bronz  pentru emisiunea “Impromptu art”. In 2004, programul “Human Mosaics”, primeste  in acelasi context - Gold Classic Telly Award. La concursul international de la Arlington - Texas, show-ul “Forever Music” obtine Crystal Award of Distinction  Premiul de excelenta in comunicarea vizuala (2267 de emisiuni din 11 tari si 48 de state americane au fost supuse jurizarii profesionistilor de televiziune).
“Ati adus cultura, arta, muzica, bunul gust in comunitatea noastra. V-ati impartit cu noi talentul si spiritualitatea. Va multumim!” scria ziarul “Summit Observer”. (...)"
Margareta Paslaru, Formula AS Nr. 945_ 19-26.11.2010: „(...) Muzica pre-clasica ma relaxeaza in momentele tensionate. De-altfel, Telemann, Bach, Corelli si Vivaldi mi-au slujit si la ilustrarea emisiunilor culturale pe care le-am regizat si produs peste Ocean. Pentru aceste emisiuni, cat si pentru proiectul "1 Iunie - Ziua Internationala a Copiilor", am fost onorata, in 2002, cu premiul "Women of Excellence". (...)”
Margareta Paslaru, replica vedetelor.ro_ 22.12.2010: „(...) Faptul ca am lucrat fara oprire si pes­te Ocean, mai bine de 20 de ani, mi-a adus recunoasterea muncii, a activitatilor cultural-educative desfasurate in folosul so­cie­tatii. Astfel, am fost apreciata de domnul Michael Ferguson in discursul sau (Congressional Re­cord) la „The House of Representatives 2001", onorata ulterior in Union County si de Se­natul statului New Jersey, cu ocazia premiilor anuale „Women of Excellence", in 2002. (...)”


Meridianul Romanesc 13 Aprilie - 2002 – USA George Rosianu, Margareta Paslaru a fost distinsa cu premiul anual "Women of Excellence" de catre Senatul statului New Jersey (fragment)
  Compatrioata noastra Margareta Paslaru, renumita interpreta de muzica usoara, populara si internationala, precum si talentata actrita de teatru si film, este stabilita de aproape 20 de ani in statul New Jersey, unde desfasoara o activitate multilaterala voluntara in domeniul artei si al operelor umanitare, incununata de succese depline.
La 22 martie a.c., Senatul si General Assembly din New Jersey emite o rezolutie prin care o onoreaza pe Margareta Paslaru cu premiul "Women of Excellence" pentru merite deosebite (pe care le vom vedea mai jos) la categoria "Arta si Umanitate". Intr-adevar, Comisia de selectionare s-a orientat perfect cand a propus-o pe dna Margareta Paslaru pentru aceasta inalta distinctie, tinandu-se seama de prestigioasa cariera de peste 40 de ani in slujba Thaliei si luminile rampei. Voi spicui in cele ce urmeaza cateva date din rezolutia Comisiei de selectare.
  "Margareta Paslaru, rezidenta in Summit-New Jersey, este o femeie talentata, o solista de muzica usoara de talie internationala, remarcabila actrita de teatru si film, care, alaturi de arta, si-a dedicat timpul operelor umanitare." Astfel, Margaretei Paslaru nu i-a fost greu sa observe ca din calendarul american lipseste o zi foarte importanta de sarbatorit, si anume ziua de 1 Iunie, care in mai mult de 25 de tari este aniversata ca "Ziua Internationala a Copilului", unde cantecele, baloanele, paradele sau simplele celebrari reprezinta clipe de bucurie si veselie pentru copiii de pretutindeni. Hotarata sa indrepte aceasta omisiune, dna Margareta Paslaru a luat initiativa de a face ceva in acest sens.
  Pentru inceput, a reusit sa convinga municipalitatea din Summit si din San Francisco, California, care au declarat anul trecut, ziua de 1 Iunie ca "Ziua Internationala a Copilului". Este un pas inainte spre indeplinirea dezideratului ca si in America si pretutindeni in lume, sa fie aniversata ziua de 1 Iunie, asa cum se aniverseaza in fiecare an pe tot cuprinsul Statelor Unite ale Americii, "Ziua Mamei" si "Ziua Tatalui", cu respectul ce se cuvine acordat parintilor nostri. Speram ca nu este departe momentul cand initiativa Margaretei Paslaru va convinge toate statele americane sa cinsteasca asa cum se cuvine aceasta importanta "Zi a copilului", pentru ca ei sunt cei care reprezinta viitorul tarii.
  Un alt deziderat al dnei Margareta Paslaru pe care si-ar dori sa se indeplineasca este apelul pe care l-a adresat publicului, de a dona instrumente uzate, care sa fie atribuite copiilor talentati ce dovedesc interes pentru muzica. Pentru ca Margareta Paslaru are in palmaresul ei artistic 700 de inregistrari muzicale-turnee in 29 de tari - 400 de interpretari cu Opera de Trei Parale, sute de concerte, aparitii pe ecran, si pentru ca Margareta este initiatoarea programului muzical de la Overlook Hospital, intitulat "Music is the medicine" si a programului "Sleeping with a smile" dedicat copiilor spitalizati, carora li se citesc povesti la patul de suferinta. De asemenea, varstnicilor le sunt oferite programe muzicale. Si pentru ca neprecupetind eforturile si timpul, Margareta este alaturi de organizatia SAGE "Meals on Wheels" care distribuie gratuit mancare calda la domiciliul oamenilor in varsta.
  Ca proprietara a companiei "M"Soul Productions", Margareta si-a completat activitatea multilaterala in arta, cu o noua pasiune, si anume aceea de producatoare de emisiuni documentare pentru micul ecran al canalului de televiziune "TV36".
  Pentru toate cele relatate mai sus, i s-a acordat dnei Margareta Paslaru diploma de "Women of Excellence", pe care a meritat-o cu prisosinta. Incheind, cred ca sunt in asentimentul cititorilor nostrii de a o felicita pe ambasadoarea cantecului romanesc pe pamantul american, dorindu-i noi succese in munca pe care o desfasoara, pentru a inveseli inimile copiilor loviti de soarta si a varstnicilor nevoiasi, indiferent de rasa ori religie.
  (...) Alaturat prezentam in facsimil diploma emisa de Senatul statului New Jersey prin care se onoreaza munca voluntara depusa de dna Margareta Paslaru in domeniul" Arta si Umanitate"

 "SUMMIT OBSERVER" Thursday, April 11, 2002, With Music, Summit resident bridges gap between east and west (excerpts): „(...) By Joan M. Devlin (...) But there is more. Paslaru was named one of 10 "Woman of Excellence" of Women in Union County, honored for her work in arts and humanities, and for promoting International Children's Day here and through the world. At a recent diner she was presented with a plaque of recognition from the Board of Chosen Freeholders of Union County and a citation from the Senate and General Assembly of the State of New Jersey. The citation read, "For the Status of Women's Excellence Award in the field of Arts and Humanities." Although she never mentions it, a mother herself, she has always been active in children's causes. She volunteers at Overlook Hospital to read stories to the smaller patients, and with her accent and inflections, keeps them spellbound, according to the hospital staff. She has recorded a production of children performing, called "The Human Mosaics: Preparing for International Children's Day 2002," which came out so well with the natural enthusiasm of children from all backgrounds, is now a CD available at Scotti's Record Stores in the area. All proceeds go to a music camp fund to provide music training for needy inner-city children. (....) As for her music, "Our Day, Children's Day," has caught on. "We are the future - think about each otherright now," say the lyrics. In these times, the simple melody and message seem especially meaningful. Paslaru said, "I will really be happy when Children's Day -June 1st - is marked on every calendar in America, like it is in Europe, and we start by having it in our hearts."

luni, 20 martie 2017

Margareta Paslaru - Premii acordate de presa internationala


Premiul Presei - Ankara, 20 martie 1971


Scanteia, 24 martie 1971: "La initiativa Asociatiei Ziaristilor din Ankara, cantareata de muzica usoara Margareta Paslaru a participat la festivitatile prilejuite de sarbatoarea presei in capitala Turciei. Cu aceasta ocazie, artista a sustinut un recital (...)" 





______________________________________________________________________

Marele Premiu al Presei Internationale - Malta 1971

Flacara nr.845, 14.08.1971


Informatia 5 august 1971: Margareta Paslaru si George Grigoriu la Festivalul din Malta
Intre 29 iulie si 1 august, la Valetta, capitala insulei Malta, s-a desfasurat al III-lea Festival international al cantecului la care, printre interpreti si compozitori din 19 tari, au participat si emisari ai muzicii usoare romanesti: compozitorul George Grigoriu, in dubla calitate de concurent (la concursul de creatie), si de menbru in juriu, si Margareta Paslaru, care a participat la competitia interpretilor, prezentand, totodata piesa lui George Grigoriu. Ambii si-au inscris numele in palmaresul festivalului: Marele premiu al presei internationale a fost acordat Margaretei Paslaru, pentru felul in care a interpretat "Tarina", orchestrata de Richard Oschanischi, si "Tam, ram, pam, pam" de George Grigoriu, pe versuri de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu: la randul sau, George Grigoriu a obtinut, pentru cantecul sau, compus special pentru festival, premiul III - trofeul de bronz.






joi, 16 martie 2017

Margareta Paslaru de vorba cu Alexa Juvina si Andrei Irimia


Sursa: Radio Clasic.ro – 15.03.2017
http://www.clasicradio.ro/margareta-paslaru-de-vorba-cu-alexa-juvina-si-andrei-irimia/

Invitații doamnei Margareta Paslaru din această săptămână sunt Alexa Juvină și Andrei Irimia, membri ai trupei Ludic.
Ludic este un trio cu un format clasic -vioară, violoncel, pian- ce și-a propus să vină cu o abordare proprie asupra muzicii, creându-și astfel un stil propriu, un melange ce poate ajunge ușor la ascultător, ce cuprinde emoții și sentimente pe care le trăim ca indivizi în fiecare zi.
Muzica compusă de cei trei membri Ludic, Alexa Juvină (vioară), Camelia Ciobanu (violoncel) și Andrei Irimia (pian), vrea să revină asupra ideii de clasic având elemente ce fac referire la muzica contemporană, dar fără rigoarea și canoanele impuse de-a lungul timpului.
Trio Ludic a fost înființat în 2015, iar la sfârșitul anului trecut au lansat primul lor videoclip, Carousel. De-a lungul timpului, membrii Ludic au compus muzică pentru reclame, filme și diverse video-uri interne pentru companii private.
Emisiunea Margareta Paslaru de vorbă cu Alexa Juvină și Andrei Irimia se va difuza la Radio Clasic, joi, 16 martie, de la ora 12.00.


vineri, 10 martie 2017

Margareta Paslaru 1968 Mentiunea Cerbul de Aur la prima editie a Festivalului International de la Brasov


In perioada 5-10 martie 1968 pe scena Teatrului Dramatic din Brasov s-a desfasurat prima editie a Festivalului International “Cerbul de Aur”. 



Tara noastra a fost reprezentata de trei concurenti: Margareta Paslaru, Anca Agemolu si Dan Spataru. Din strainatate au participat: Niky Hilton (Anglia),  Gerda Berndorf si Marika Lichter (Austria), Jacques Hustin si Kalinka (Belgia), Iordanka Hristova si Margarita Radinska (Bulgaria), Josef Laufer (Cehoslovacia), Io Roland (Elvetia), Maria Rung (Finlanda), Guy Mardel (Franta), Ingo Graf si Rene Martin (R.D.Germana), Nana Gualdi (R.F.Germana), Patricia Cahill (Irlanda), Adela Maffina (Italia), Gaby Novac (Iugoslavia),  Eric Thomace (Luxemburg), Urszula Szipinska (Polonia), Mafalda Sofia (Portugalia), Roddy Mc. Neil (Scotia), Michel (Suedia), Nina Brodskaia (URSS), Katty Kovacs (Ungaria).
Spectacolele au fost regizate de Valeriu Lazarov iar acompaniamentul muzical asigurat de Orchestra Radioteleviziunii condusa de maestrul Sile Dinicu.
Margareta Paslaru a intrat in concurs pe 9 martie 1968 cu melodiile “Acesta e cantecul meu” (muzica Charlie Chaplin, text Margareta Paslaru. ) si “Nu-ti fie teama de-un sarut” (muzica Camelia Dascalescu, text Viorel Burlacu).


Pentru interpretarea melodiei “Acesta e cantecul meu” juriul international a acordat legendarei artiste Mentiunea Cerbul de Aur 1968. Astfel Margareta Paslaru a inscris numele Romaniei in palmaresul editiei inaugurale. 
Trofeul a fost obtinul de Jaques Hustin (Belgia).
La festivalul Sopot’68 desfasutat cateva luni mai tarziu in Polonia, Margareta Paslaru a concurat din nou alaturi de Kalinka, cea care obtinuse Cerbul de Bronz. De data aceasta Margareta Paslaru este cea care obtine Premiul III la interpretare.


Spicuiri din presa vremii:
Săptămâna – 31.05.1968: „Am căutat să-mi diversific mijloacele de expresie, considerând că un interpret trebuie să tindă spre complexitate. Faptul mi-a fost încă o dată confirmat la recentul festival de la Braşov care ne-a pus în contact direct cu unii dintre cei mai reprezentativi soli ai muzicii uşoare europene. Am constatat cu acest prilej câtă pondere capătă în valorificarea cântecului arta interpretării. A fost nu numai o constatare ci şi un îndemn pentru o muncă susţinută în acest sens.”

Informaţia Bucurestiului – 28.08.1968: Margareta Pâslaru, premiul III la Sopot: „Sunt fericită că, participând pentru a doua oară la o competiţie internaţională am obţinut un trofeu care ma răsplăteşte pentru eforturile în direcţia perfecţionării artistice. Premiul acesta, ca şi distincţia pe care am primit-o la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brasov, reprezintă stimulente pentru desăvârşirea artistică”

joi, 9 martie 2017

Margareta Paslaru de vorba cu Antonia Cosmina Stancu


Sursa: Radio Clasic.ro – 07.03.2017

Stancu Antonia Cosmina s-a născut la data de 8 mai 1993 în București, Romania. Este în prezent masteranda în anul I, secția canto clasic la clasa doamnei Prof. Dr. Cristina Soreanu la Universitatea Națională de Muzica București. A participat  la multe concursuri naționale și internaționale, obținând numeroase premii. Printre cele mai importante premii se numără: Locul I la Concursul International Aslio  (Italia, Como-2016),  Marele Premiu la Concursul International George Enescu (Paris – 2016), Concursul International Grand Prix de l’Opera Bucharest (2016)- Premiul pentru cea mai buna interpretare a celui mai tanar interpret, premiul special Radio Romania si premiul special de popularitate. De asemenea a castigat mai multe premii nationale: Marele Premiu la Concursurile Victor Giuleanu si Paul Constantinescu, Locul I la Concursurile: George Georgescu, Dan Cumpata, Matei bucur Mihaescu, Gradus ad Parnassum, Leggerezza etc.
Emisiunea Margareta Paslaru de vorbă cu Cosmina Stancu se va difuza la Radio Clasic, joi, 9 martie, de la ora 12.00.


miercuri, 8 martie 2017

Margareta Paslaru - Recital Extraordinar la Festivalul International Cerbul de Aur 1969



La Festivalul International Cerbul de Aur - Brasov 1968, pentru interpretarea melodiei “Acesta e cantecul meu” juriul international a acordat Margaretei Paslaru Mentiunea Cerbul de Aur. Astfel legendara artista a inscris numele Romaniei in palmaresul editiei inaugurale.  


Ca urmare, marea artista este invitata la editia din anul urmator, trecand de la stadiul de concurenta la cel de vedeta in recital. 
Pe 8 martie 1969, acompaniata de formatia sa condusa de Rolf Albricht, Margareta Paslaru a sustinut un recital extraordinar interpretand 12 melodii: compozitii proprii, folclor, melodii ale unor compozitori romani sau slagare internationale carora le-a adaptat singura textul in limba romana. Recitalul extraordinar, in regia lui Valeriu Vazarov, a cuprins piesele: Tarina de la Gaina – folclor, Va veni o clipa - muzica Paul Urmuzescu; text Mihai Dumbrava- prima auditie, Doar tu imi placi – muzica George Grigoriu; text Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu, A nimanui sunt – muzica si text Margareta Paslaru, Un baiat – muzica Sonny Bono; text Aurel Felea, Azi mai mult ca ieri – muzica Camelia Dascalescu; text Flavia Buref; prima auditie, Azi vreau sa rad din nou – muzica Gene Raskin; text Margareta Paslaru, Nici ploaia – muzica Pace-Panzeri; text Margareta Paslaru, Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru, Asa e viata – text Margareta Paslaru, Viva Maria – muzica Riszard Siszard; text Margareta Paslaru, Papusa – muzica F. Migliacci; text Matgareta Paslaru
Recitalul Margaretei a fost deosebit prin diversitatea repertoriului care i-a pus in valoare timbrul vocal, a propriei coregrafii creata special pentru fiecare melodie si tinuta vestimentara. Artista a cantat fara pauza, fara invitati, regizor fiind Valeriu Lazarov.


Este prima solista din Romania care a fost acompaniata de propria orchestra.

In acel an, pe langa marea noastra artista, au mai sustinut recitaluri: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco. 


Fara dansatori si grup vocal, interpretarea si jocul de scena al Margaretei Paslaru au atras aprecieri deosebite in presa vremii:
Mariana Parvulescu Romania libera 08.03.1969: "Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: «crestea intr-un an … cat altii in sapte…»"
Alexandru Cornescu Romania libera 09.03.1969: "In partea a doua, Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara nici un rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu se poate lipsi staruinta. Caci daca ne amintim de fetita de acum zece ani careia in afara de o voce grava, nu avea mare lucru si o punem langa interpreta multilaterala pe care am vazut-o ieri seara, ne dam seama cum, in acest timp a fost urcata, treapta cu treapta, si nu fara stradanii, o buna parte din drumul spre inaltimea succesului. Primul regizor care a lucrat cu ea, Valeriu Lazarov, i-a asigurat aseara un decupaj inspirat."
C.F. (despre Cerbul de Aur) - "Scanteia"-duminica 9 martie 1969: "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes."
Scinteia Tineretului – 11.03.1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante".
Ecaterina Oproiu – Contemporanul - 12.03.1971 “Nu stiu ce parere au altii, eu, una, nu sunt in masura sa inteleg cum e cu putinta ca un festival ca cel de la Brasov sa se poata lipsi doi ani in sir de singura noastra posibila vedeta (canarete mai avem – poate chiar mai implinite – dar vedeta, adica o prezenta moderna, adica suflu magnetic, adica sansa de a trece granita printr-un farmec total, dupa parerea mea – fireste, subiectiva – nu e deocamdata decat ea). Romanul are sapte vieti in pieptu-i de arama. Dar viata unei cantarete este atat cat este, si daca am avea doua Margarete Paslaru n-as avea nimic impotriva ca cea despre care vorbesc eu aici sa stea acasa in timpul festivalului sis a tricoteze…”
Costin Buzdugan – „Steagul Rosu” - 9 Martie 1969: Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a "Cerbului de Aur". In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita.
Scinteia Tineretului - Marti 11 Martie 1969: Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"

marți, 7 martie 2017

Margareta Paslaru vazuta de sculptorul Corneliu Medrea


Bustul "Margareta" fotografiat in atelier                                                                                                                    
                               de sculptorului Corneliu Medrea

Sursa: Jurnalul National, 04.05.2012, autor Dana AndronieTimpul sedus de Margareta Pâslaru

"(...) Fotografia aleasă pentru a ilustra acest material, menit să anunţe apariţia volumului în cauză, a fost denumită de protagonistă foarte simplu: "Trei Margarete". Iată povestea celor două (busturi) Margarete, urmând ca pe cea de-a treia să o desluşiţi citind cartea biografică.
"Bunicul meu, sculptorul Ion Dimitriu Bârlad, a creat valoroase monumente vizibile în ţară; la Bârlad o stradă îi poartă numele. Cum se obişnuia în cercurile artistice, bunicul invita - în atelierul în care am crescut - diferiţi colegi. În anii ’50 eram rugată să pozez pentru ei, fie «copil la plajă - nud» cu mingea sau cu lopăţica, fie cap de expresie. La sesiunile de lucru m-a remarcat sculptorul Corneliu Medrea. Revăzându-mă la 19 ani pe micul ecran m-a invitat să-i pozez. Din câte am aflat, bustul «Margareta» făcea parte din colecţia Muzeului Corneliu Medrea. După moartea artistului, muzeul s-a închis. Speram ca opera lui să nu aibă soarta lucrărilor bunicului meu, care au fost înstrăinate, altele multiplicate fără scrupule şi vândute pe la diferite licitaţii. Din sute de machete şi lucrări, mi-a rămas doar un bust de la el, care mă înfăţişează la vârsta de 5 ani.
Căutând ani şi ani bustul semnat de Medrea, Dr. Florin Rotaru - directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti – m-a sfătuit să încerc şi la Palatul Şuţu - Muzeul Municipiului Bucureşti. La scurtă vreme, directorul muzeului, amabilul domn Ioniţă, şi echipa sa m-au anunţat că bustul a fost localizat. Le mulţumesc încă o dată pentru efortul depus. Momentul regăsirii (foto) a fost captat de Lucian Năstase. Cunoscând faptul că cedez drepturile cărţii în contul Premiului Anual pentru «originalitate interpretativă» acordat tinerilor înzestraţi, a oferit imaginea, benevol".(...)"
Foto Lucian Nastase




joi, 2 martie 2017

Margareta Paslaru de vorba cu trupa Maxim

Sursa: Radio Clasic.ro – 02.03.2017

Click montaj video:   Margareta Paslaru de vorba cu trupa Maxim 

Astăzi, de la ora 12.00 la Radio Clasic, invitații Margaretei Pâslaru sunt membrii trupei Maxim, semifinaliști ai concursului Eurovision 2017, selecția din România.
Trupa a fost formata in 2013 de catre Adrian Sina, iar din 2014 si-a luat avantul cu hituri precum “Vreau sa te”, “Sarutari criminale”, “Noapte fara tine”, “Te trag”, “Adu-ti aminte”. “Sarutari criminale” a fost scrisa de Adrian Sina si a ajuns rapid la inimile ascultatorilor, devenind una dintre cele mai difuzate piese ale anului 2014.  Mai tarziu Maxim a lansat piesa “Vreau sa te” o poveste despre libertate si spirit de avenura. Melodia s-a bucurat de un mare succes in randul fanilor, dar si de difuzari pe radiourile din tara, urcand cu rapiditate in clasamente. 
La inceputul anului 2016, trupa si-a schimbat componenta, in locul tinerilor Gabriel Ciobota si Marcus Sucilea, au venit Adi Istrate si Iulian Selea, acestia s-au alaturat lui Alexander Laiu si Bogdan Medvedi pentru a scrie mai departe istoria de succes a trupei. 
In noua formula tinerii au lansat piesele “Te trag” si “Adu-ti aminte”, piese care sunt fac furori in clasamentele radio si in playlisturile fanilor. In 2016 au decis sa se inscrie in Eurovision Song Contest cu cel mai recent hit “Adu-ti aminte", un concurs pe care il admira din copilarie, iar faptul ca in 2017 au ocazia sa urce pe scena Eurovision este un vis devenit realitate.
Sunt idolii tinerilor din toata tara, iubiti de catre fani si chemati in concerte constant. 
In cei doar doi ani de activitate au castigat cateva dintre cele mai ravnite premii din Romania: 
Best New Act la Romanian Music Awards in 2014, 
Best New Artist la Media Music Awards in 2014, 
Favourite New Artist la Mamaia Music Awards 2014, 
Debutul Anului la Premiile Muzicale Radio Romania in 2015. 


miercuri, 1 martie 2017

Recenzie CD de autor Margareta Paslaru “Cum sa te las?” – autor dr. Stephan Poen


Sursa: blog Margareta Paslaru  http://margaretapaslaru.blogspot.ro/2017/03/recenzie-de-dr-stephan-poen-cd-de-autor.html

MARGARETA PÂSLARU ... Cum să te las ? ... Album de autor Am reîntâlnit-o pe MARGARETA PÂSLARU după ... treizeci și cinci de ani ... prilejuindu-mi revelația unei personalități desăvârșite care a evoluat continuu menținând prospețimea și energia manifestate din totdeauna dar la cote creative cu contexte estetice contemporane novatoare ale mesajului său artistic. Veselă, jovială, spirituală, cu aceiași dinamică splendidă a privirilor și cu o voce încărcată de sentimente și idei emana o învăluire interlocutorială admirabilă. Proiecte noi, unele în curs de elaborare, altele în apropierea lansării, creativitate perpetuă în vers și cânt, inițiative numeroase pentru emisiuni radiofonice de genul talk-show în care încurajează tinerii artiști care se pregătesc pentru carieră, gale, decernări de premii, manifestări de binefacere, lansări, vernisaje și multe alte evenimente, fac ca viața acestei mari artiste să fie un perpetuum mobile încântător.
În cursul acestei minunate întâlniri aveam să primesc două daruri care m-au bucurat enorm: un volum de amintiri intitulat Eu și Timpul Viață, vocație, viziune (Editura Curtea Veche, București 2012) în care marea artistă se ... ”povestește” ... cu sinceritate, profunzime, obiectivitate și emotivitate; al doilea dar a fost un CD intitulat Margareta Pâslaru Cum să te las? Album de autor editat de către Eurostar 25 ani E 917, 2016 cu mențiunea: în beneficiul supraviețuitorilor de la Clubul ”Colectiv”. De foarte multă vreme, toate albumele personale lansate de marea artistă, ca și volumul autobiografic, sunt destinate unor cauze umanitare. 
Albumul de față a constituit pentru mine puternica dorință de a simți impactul cu mesajul artistic actual al acestei formidabile artiste; toate albumele pe care le-a lansat în noua eră tehnologică a masterizărizărilor digitale sunt expresia interpretării artistice ale timpului prezent în uimitoarea continuitate a unei parabole artistice care va împlini curând ... șase decenii de ... Carieră ... dăruite cu o generozitate impresionantă! Artista continuă să se exprime în deplinătatea forței emotive și estetice a talentului său inepuizabil. 
Albumul cuprinde șaisprezece bijuterii compuse de Margareta Pâslaru, dintre care cinci chiar pe versuri proprii (Să fie oare adevărat, Libertatea nu se învață, Setea de a cunoaște, Fericirea mult visată, Bunicii mei); două piese sunt compuse pe versurile lui Virgil Carianopol, piesa inaugurală Cum să te las? care dă și titlul albumului în sintonie cu scopul umanitar dedicatar și a noua piesă, Am cântat, strategic plasată la jumătatea desfășurării asumând valoarea unui adevărat moment culminant încărcat de o puternică notă personală umană și artistică; alte opt piese sunt tălmăciri muzicale ale versurilor scrise de Elena Farago (Era o fântână), Mariana Dumitrescu (Iubindu-te), Agatha Grigorescu Bacovia (Amanții mei sunt cărțile înțelepte), George Bacovia (Pansele negre), Ion Minulescu (Cheia), Romulus Vulpescu (Septembrie), Ana Blandiana (Lasă-mi toamnă pomii verzi), Mihai Eminescu (Ce suflet trist); artista a abordat componistic un spațiu poetic foarte vast, de la clasici la contemporani; piesa finală a albumului este o impresionantă viziune muzicală trăită de marea artistă în rugăciunea Tatăl nostru. 
Încă de la prima afirmare în carieră, Margareta Pâslaru a entuziasmat cu glasul său absolut singular în panorama vocalității genului atât pe plan național cât și internațional. Țesătura și ambitusul tonal de contraltă autentică, se desfășoară într-o sonoritate cu multiple rezonanțe potențate de bogăția timbrală a expresivității filtrate printr-o sensibilitate multiplu pregătită și antrenată prin studii de pian și balet de la cea mai fragedă vârstă și întreprinse cu maeștri de primă mărime. 
Terenul artistic al Margaretei Pâslaru, pornind de la excepționala dotare naturală, a atins dezvoltarea unei cultivări plenar manifestate în interpretările sale; vasta experiență de vocalistă, actriță și artistă de film ne oferă astăzi o majestuoasă desăvârșire a cărei evoluție îi conferă actualitatea unei permanente modernității ceea ce reprezintă drumul către universalizare.
Vocalitatea Margaretei Pâslaru este astăzi intactă îmbogățindu-i vigoarea cu rafinamentul evolutiv al dozajului parametrilor vocalității sale. Reascultând interpretarea șlagărului Lasă-mi toamnă pomii verzi, constat cu plăcută încântare că ... toamna i-a lăsat Margaretei Pâslaru ... toți pomii verzi ... spre a rodi mereu! De aceea albumul are o autenticitate de puternică viabilitate asemenea unui recital tematic de mare forță expresivă și încărcătură emotivă. Discul pătrunde rapid în suflet declanșând dorința reascultării și devenind un mijloc de bucurie, meditație, reflecție, încântare, stimulând o atmosferă pe care simți nevoia și plăcerea de a o căuta și de a o gusta din nou și iar și iar, de fiecare dată descoperind noi detalii interesante de bucurie artistică. 
Dincolo de talentul creator (poetic și componistic) și interpretativ, Margareta Pâslaru confirmă o subtilă creativitate în articularea succesiunii pieselor albumului la fel ca într-un recital tematic în care strategia urmează criterii și repere convergente mesajului artistic și uman al realizării. Se începe cu retorica interogativă a unui afectuos ... Cum să te las? ... și se încheie cu Tatăl nostru, expresia unghiului spiritual personal al exprimat de Margareta Pâslaru prin vocația umană și artistică situată între Credință și Iubire. Celelalte piese sunt entități poetice și muzicale distincte grație varietății procedeelor muzicale metroritmice și dinamice aplicate spiritului melodic și construcțiilor agregatelor armonice care integrează în atmosfera emoțională adecvată specificitatea fiecărei lucrări. Grație acestor superbe elaborări poetice și muzicale, relația Cuvânt - Sunet se rezolvă în interpretarea vocală a artistei cu o impresionantă subtilitate a detaliului prin care integrează metafora revelațiilor filosofice existențiale într-o multitudine de inflexiuni sonore și timbrale pe note îndelung ținute și non vibrate sau pe ornamentele vocale în diverse stiluri culminând cu cel popular românesc (Ce suflet trist). Se remarcă în fiecare dintre piesele albumului carisma expresivă a unui Verb Vocal unduind admirabil între Cantabilitate și Declamație perfect relaționate. Datorită acestor multiple aspecte estetice, muzicale și vocale, complexitatea atinsă de artistă se poate raporta virtuților încărcăturilor stilistice ale liedului clasic.
Se cuvine să subliniez colaborarea artistei în duete ori în ansambluri cu nume de prestigiu precum Florin Zamfirescu în duet la Pansele negre (10) dar și alături de Emilia Popescu, Rodica Mandache, Anca Sigărtău, Mihai Bisericanu, Marius Manole, Silviu Biriș la interpretarea piesei Lasă-mi toamnă pomii verzi (14); piesa Bunicii mei (11) este interpretată cu acompaniamentul oferit de Corul de Copii ”Allegretto” coordonat de dirijoarea, compozitoarea și profesoara Adriana Codreanu. De asemenea, doresc să menționez cu considerația și admirația bine cuvenită contribuțiile la înregistrare și masterizare oferite de Midi Sound Studio (Jolt si Andrei Kerestely); orchestrațiile inventive și perfect adaptate specificului estetic al fiecărei piese au fost realizate de Andrei Kerestely (1; 4), Călin Grigoriu (2; 3; 5; 7; 10), Mircea Drăgan (6; 11), Gheorghe Natsis (8), Radu Goldiș (16), George Popa (14), Adrian Antonescu (9; 12; 13), Anthony Petosa (9; 12; 13). Chitara acustică a lui Capriel Dedeian (Ce suflet trist 15) și muzicuța lui Marcian Petrescu (Să fie oare adevărat 2) completează cu farmec atmosfera muzicală. Lucian Năstase, Ioana Chiriță și Luciana Gingărașu au realizat fotografiile foarte reușite care împodobesc coperta discului și booklet-ul foarte bogat în informații. 
*Acest album care încă mai poate fi procurat la Magazinul Muzica din Calea Victoriei, este de o înaltă valoare artistică și socială iar Mesajul său reprezintă o magistrală Ofrandă a Omeniei.

Dr. STEPHAN POEN Doctor în Medicină și în Muzicologie