Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 13 decembrie 2017

Margareta Paslaru de vorbă cu Doru Ionescu


Sursa: Radio Clasic.ro – 12.12.2017
Miercuri, 13 decembrie, de la ora 12:00, invitatul doamnei Margareta Paslaru este realizatorul TV, Doru Ionescu.
Doru (Emil, zis Rocker) Ionescu s-a născut la 1 februarie 1965, în Focşani – Vrancea. A absolvit Şcoala de Muzică Focşani (în 1979, unde a studiat pian şi flaut) şi Facultatea de Aeronave (1991, IPB). Până în 1990, a fost muzician liber-profesionist (chitară, tobe). Realizator al revistei muzicale Rocker (1990-1994, 1999) şi al mai multor emisiuni muzicale la Radio 3 – România Tineret (1993-2004). Din 1994, este jurnalist senior la TVR. A realizat circa 1300 de emisiuni TV în nume propriu, între care Timpul Chitarelor, Remix, Rock Forum, Jazz Restitutio, Pop Cultura etc., cele mai audiate fiind programele retrospective şi acelea cu nume rock, folk, jazz. Premii obţinute pentru Remix: Cea mai bună emisiune muzicală TV (2001, Uniunea Criticilor Muzicali, Realizatorilor Radio şi TV „Mihail Jora”); Diploma de onoare a revistei Actualitatea muzicală pentru promovarea muzicii pop-rock în emisiuni de televiziune (2003), Premiul „Memoria Televiziunii” la APTR 2008, nominalizare la categoria „Jurnalism Cultural” – CRP 2008. Din rubrica scrisă lunar din 2000 pentru Actualitatea muzicală (revista UCMR) au rezultat cărţile Timpul chitarelor electrice – Jurnal de călătorie în arhiva TVR (2006, Humanitas Educaţional), Club A – 42 de ani. Muzica tinereţii tale (2011, CDPL) şi Poveşti cu cântec din diaspora. 100 de români şi aventurile lor muzicale (2014, ArtPrint). În paralel cu acestea, a realizat selecţia pentru DVD-ul Timpul chitarelor – vol. I (2009, TVR Media) şi CD-ul Discul emigranţilor. Muzici din diaspora.


marți, 12 decembrie 2017

Calendar 2008 - Margareta Paslaru a primit Trofeul "Zece pentru Romania" si Diploma de Onoare




Sursa: Evenimentul zilei 11.12.2009
Zece personalităţi din cultură, politică şi showbiz vor primi mâine, la Gala „Zece pentru România“ de la Realitatea TV, premii de excelenţă.
Vor fi onoraţi pentru activitatea lor actorii Radu Beligan, Gheorghe Dinică şi Marin Moraru, criticul Nicolae Manolescu, campioana olimpică Alina Dumitru şi cântăreţele Margareta Pâslaru, Corina Chiriac şi Angela Similea. Gala va începe la ora 18.30, la Ateneul Român, în prezenţa a peste 700 de invitaţi. Marele invitat al ediţiei este Rudolph Giuliani, „Primarul Americii“, cel care a gestionat criza declanşată la New York după tragedia de la World Trade Center. Rolul de amfitrioni îl vor avea Mihai Tatulici şi Melania Medeleanu. 
Sursa: OK Magazine nr. 47/ 22.12.2008 _ autor Raluca Botezatu
„Zece pentru Romania” show-ul clasament al Realitatea TV, organizat anul acesta pentru a patra oara consecutiv, a reusit sa scoata din casa cele maiimportante personalitati ale momentului. Pe 12 decembrie 2008, la Atheneul Roman, s-a scris istorie. In cel mai adevarat sens al cu al cuvantului. S-a putut imbratisa pe viu zambetul cald al lui Marinus Moraru, ochii lui Beligan, sarmul lui Dinica, s-a putut respira acelasi aer cu Manolescu, Sergiu Nicolaescu, Alex Stefanescu, Mircea Danieliuc, Augustin Buzura, Irina Petrescu, Sofia Vicoveanca, Ion Tiriac, Florin Piersic, academicieni, regizori, cantareti ...  Cel putin la nivelul publicului prezent, rapotul popularitate/valoare a inclinat spre cea de-a doua categorie. (...) premiile de excelenta acordate de Realitatea TV celor mai buni dintre romani: Margareta Paslaru, Corina Chiriac, Angela Similea, Cristian Topescu, Alina Dumitru, Marin Moraru, Gheorghe Dinica, Radu Beligan, Nicolae Manolescu, Mircea Ionescu Quintus etc.

 Foto Lucian Nastase


luni, 11 decembrie 2017

Margareta Paslaru a lansat compozitia proprie "Faramita"


In memoria celebrului lautar Faramita Lambru, Margareta Paslaru a compus - muzica si text - piesa "Faramita". 
Inregistrata in studioul Jolt si Andrei Kerestely, piesa a fost lansata pe SoundCloud in 9 iunie 2017; acompaniament la acordeon Paul Gheorghe.
Clipul realizat de Margareta Paslaru poate fi urmarit pe canalul YouTube al artistei: Margareta Paslaru - Faramita

duminică, 10 decembrie 2017

Calendar 1968: Margareta Paslaru invitata de onoare la "Microfonul de Aur"


10 decembrie 1968, Margareta Paslaru si solistul francez Antoine sunt invitatii de onoare la Gala “Microfonul de Aur”, Belgrad. Manifestarea a fost dedicata implinirii a 40 de ani de activitate a radioului si a 15 ani de existenta a televiziunii iugoslave.
La spectacol au participat castigatorii trofeelor “Microfonul de Aur”, “Microfonul de Argint” si “Microfonul de bronz”.




Contemporanul 20.12.1968, S.F.: “Tanara noastra interpreta – al carui talent, tenacitate si seriozitate artistica au putut fi apreciate si in recentul ei recital bucurestean – a prezentat melodii populare romanesti, compozitii proprii, slagare internationale, pe care urmeaza sa le imprime, la invitatia aceluiasi impresar Leroux, si la Casa pariziana de discuri Barclay.”


RevijaTV , editia 13.12.1968, publica fotografii si un interviu al Margaretei Paslaru.


joi, 7 decembrie 2017

Margareta Paslaru de vorba cu Mihaela Geoana


Sursa: Radio Clasic.ro – 07.12.2017
Joi, 7 decembrie, de la ora 12:00, doamna Margareta Paslaru o are invitată în studioul Radio Clasic pe doamna Mihaela Geoană, președinta Fundației Renașterea.
Mihaela Geoană s-a născut pe 26 februarie 1962, a urmat cursurile liceului “Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, iar în 1987 a absolvit Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Capitală.
După terminarea studiilor a făcut doi ani de stagiatură, până în 1989, iar ulterior s-a ocupat de amenajarea unui magazin. Imediat după Revolutie a plecat împreună cu soțul ei în Franța, unde a continuat să profeseze, iar mai apoi au plecat în Statele Unite ale Amercii. În 2001 a pus bazele Fundației “Renasterea pentru Educație, Sănătate și Cultură” împreună cu Cristina Copos. Din același an și până în prezent este și președinte al fundației.


miercuri, 6 decembrie 2017

Margareta Paslaru, calendar 1967: invitata la Festivalul Varadero impreuna cu Dan Spataru si Hanry Malineanu



Intre 1 si 15 decembrie 1967 s-a desfasurat la Varadero, in Cuba, “Festivalul cantecului”. Tara noastra a fost reprezentata de interpretii Margareta Paslaru, Dan Spataru si compozitorul Hanry Malineanu.
Margareta Paslaru si                                                                       
Dan Spataru pe scena festivalului                                                                           

Melodia “Ale tale” (muzica Aurel Manolache) cu text adaptat de Margareta Paslaru in limba spaniola a fost singura piesa care a purtat numele festivalului si i-a transformat pe cei doi mari artisti in adevaratele vedete ale editiei din acel an.
Au fost invitati artisti din 19 tari care au participat la 15 concerte desfasurate la Varadero (10) si Havana (5). Printre participanti: Sergio Endrigo si Jenny Luna (Italia), Jaromir Mayer si Eva Pilarova (Cehoslovacia), Ewa Demarczyk (Polonia), Iulia Ciogheli (URSS), Pauline Julien (Canada), Margarita Dimitrova, Yordanka Hristova (Bulgaria), Massiel (Spania), Roy Harper (Anglia), Isabelle Aubert, Jose Bartel, Francesca Soleville (Franta), Less Cariton (Barbados), Vermon Harcourt (Insulele Bermude), Susana Koncz (Ungaria), Margarita Bauche (Mexic), Emilhenco (Monaco), Teresa Paula (Portugalia), Dahd Sfeir (Uruguay), Zafir Hadzimanov (Iugoslavia) si, bineinteles, Cuba.
Magazin 16.12.1967, Victor Stamate:  “Festivalul de la Varadero, rasplatind pe interpreti cu aplauzele generoase ale publicului si nu cu premii, ofera cantaretilor un climat scutit de emotiile si limitele impuse de prezenta juriului”  


Saptamana Culturala a Capitalei, 24.11.1967: “Zilele trecute au plecat in Cuba compozitorul H. Malineanu, cantaretii Margareta Paslaru si Dan Spataru, pentru a participa la Festivalul de muzica usoara care se va desfasura la Varadero intre 1 si 15 decembrie”
Romania libera, 07.01.1968 – “Cantaretii romani Margareta Paslaru si Dan Sparatu s-au bucurat de un deosebit succes interpretand melodia “Varadero”, dedicata festivalului international care are loc in localitatea cubaneza cu acelasi nume.”

Magazin 16.12.1967, Victor Stamate:  “Seria cantaretilor straini a fost deschisa de Margareta Paslaru. Talentata noastra cantareata, simpatica si cocheta, a cucerit publicul chiar din prima seara, interpretand adorabil melodia lui George Grigoriu “Serenada tineretii”, mult indragita de ascultatorii cubanezi (una din emisiunile muzicale ale postului de radio Havana incepe si se termina cu acordurile acestei serenade). (…) Publicul a rasplatit cu ovatii melodia “Varadero”, compusa in cinstea festivalului si cantata in duet de Margareta Paslaru si Dan Spataru. La cererea publicului, bucata a fost repetata cu acelsai suces in al treilea concert.”
Informatia 16 ian. 1968, N. Paduraru, Interviu cu H. Malineanu: “-Ce ne puteti spune despre tinuta festivalului?  - In primul rand ca a fost de foarte buna calitate. Cu atat mai meritorie mi se pare evolutia celor doi interpreti romani, Margareta Paslaru si Dan Spataru, care si-au cucerit popularitatea si simpatia tuturor. Ei au fost, de altfel, invitati sa participle si la festivalul din 1968.”
Saptamana Culturala a Capitalei, 05.01.1968,E. Elian, interviu “Margareta Paslaru, cantareata tineretului (Havana)”: “In ceea ce ma priveste, am cantat “Toata tineretea mea esti tu” de H. Malineanu, “Ionel, Ionelule” de Claude Romano, compozitia mea “Indiferentul”, bineinteles “Trandafirii tai” si “Pe aripa vantului”, iar in incheiere, alaturi de Dan Spataru, duetul “Ale tale” de Aurel Manolache, pentru care am scris un text spaniol. In plus, mi s-a cerut sa interpretez melodia lui George Grigoriu “Serenada tineretii” (foarte popular in Cuba datorita filmului romanesc “Vacanta la mare”) pentru care compozitorul H. Malineanu a scris pe loc aranjamentul orchestral necesar.”


marți, 28 noiembrie 2017

luni, 27 noiembrie 2017

Margareta Paslaru invitata la Targul Gaudeamus 2017


Margareta Paslaru a raspuns invitatiei de a oferi autografe la Targul International Gaudeamus - Carte de invatatura 2017. Artista s-a intalnit cu publicul la standul E-Media_ Filme de colectie pe 25 noiembrie.

Afisul sesiunii de autografe Gaudeamus 2017                                  Interviu pentru Radio Romania 3Net









joi, 23 noiembrie 2017

Margareta Paslaru de vorbă cu producătorul de film Dan Burlac


Sursa: Radio Clasic.ro – 22.11.2017



Joi, 23 noiembrie, de la ora 12:00 invitatul doamnei Margareta Paslaru este domnul Dan Burlac, producător de film, jurnalist și director al Festivalului Alpin Film Fest.
Dan Burlac a studiat regie de film la Fémis, Paris, unde a absolvit în 1995. În 2006 este cursant la E.A.V.E. (European Audiovisual Entrepreneurs), în 2007 la A.C.E. (Ateliers du cinéma européen), în 2009 la TrainEastFilm, iar în 2010 la Producer in the Move – Cannes. Între 1995-2001 a fost reprezentantul la Paris al Departamentului de Ştiri Media Pro, iar între 2001-2006 a fost consultant la TVR şi Realitatea TV.
Din 2008 este director al casei de producţie Elefant Films România şi se implica, ca producător, în realizarea şi promovarea filmelor româneşti. Este unul dintre organizatorii evenimentului Romanian Short Waves de la Cannes. Este producător la filme româneşti premiate – Camera D’Or Cannes 2006 pentru A fost sau n-a fost?, regizat de Corneliu Porumboiu, Palme D’Or Cannes 2007 pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, regizat de Cristian Mungiu. Contribuie la realizarea multor filme cu succes de critică şi public – Visul lui Adalbert, regizat de Gabriel Achim, Nunta mută, regizat de Horaţiu Mălăele, Periferic, regizat de Bogdan Apetrei, Nuntă în Basarabia, regizat de Napoleon Helmis. Este co-producător la filme europene: Sette opera de misericordia/Seven Acts of Mercy (Italia), regizor De Serio, în care joacă Olimpia Melinte, Agon (Albania), regia Robert Budina, Historia de la meva mort/Story of my Death (Spania-Franţa), regia Albert Serra (Leopardul de Aur la Locarno 2013).


marți, 21 noiembrie 2017

Margareta Paslaru, calendar 2010 - articol "O fantana nesecata de muzica buna"


Sursa: Jurnalul National 21 noiembrie 2010 (varianta pe hartie); autor Carmen Anghel-Dobre
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html

Margareta Pâslaru lansează albumul de autor „50 de ani de la primul disc” – „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” – sâmbătă, 20 noiembrie, de la ora 13:30, la Târgul de Carte Gaudeamus, la standul Casei de discuri Electrecord. Recenta compoziţie „Era o fântână” va deschide CD-ul de autor, iar artista a hotărât să cedeze drepturile de autor în beneficiul UNITER – campaniei „Artişti pentru Artişti”.
Am rugat-o pe marea artistă să pună faţă în faţă poveştile celor două albume: primul disc din cariera sa şi CD-ul aniversar.
„De la primul disc din ebonită cu Nr. 3002 «Chemarea mării» – melodie compusă de George Grigoriu special pentru vocea mea – până la noul CD de autor «Lasă-mi, toamnă, pomii verzi», am avut o colaborare trainică cu tradiţionala «Casă de discuri Electrecord». Marii muzicieni-dirijori Teodor Cosma şi Alexandru Imre m-au îndrumat la începuturi, apoi directorii casei de discuri Nestor Gheorghiu, Teodor Cartis, Grigore Petreanu, Cornelia Andreescu, alături de care am trăit istoria muzicii de calitate, au adus multă bucurie melomanilor de toate vârstele.”
Experienţa primului disc i-a rămas întipărită în suflet. „Primul meu disc 3002 a apărut într-o copertă generală fără fotografie. Profit de împrejurare pentru a face un apel către bunicii şi părinţii cititorilor de azi, rugându-i să ne comunice prin intermediul Jurnalului Naţional dacă discul 3002 se mai găseşte cumva în podul casei.... Ar fi minunat să-l putem fotografia pentru a-l păstra în arhivă. Următorul tiraj, de data asta pe suport din vinil – EDC 275 -, la care s-au adăugat alte trei piese, avea pe fundal tabla neagră, amintind că era vorba despre o şcolăriţă. «Şi-n apa mării» – cum a rămas în memoria ascultătorilor, s-a înregistrat la Radio în 1959, apoi pe disc, în decembrie 1960. Iată ce scria (peste ani) primul compozitor atras de timbrul meu, cel care mi-a mai compus alte 30 de melodii, printre care muzica filmelor «Vacanţă la mare», «Tunelul» şi «Împuşcături pe portativ».
«Chemarea mării» («Şi-n apa mării») – muzica George Grigoriu; text Mircea Block. Compozitorul povestea în Super Magazin 1994 – În noaptea de Revelion ‘59-’60 se dă pe postul de radio de vreo şase, şapte ori. Pe 1 ianuarie ‘60 se cânta în Concert public, «pe viu», cu orchestra Radio dirijată de marele Sile Dinicu şi se transmite în direct la tv. Face tris. Lumea striga «toată de la început»... În 24 de ore se naşte un şlagăr mare şi o şi mai mare vedetă care în două luni ajunge un mit: Margareta Pâslaru şi cântecul ei «Chemarea mării» («În apa mării»)”
Compozitorul Elly Roman scria în prezentarea EDC 1217: „Intensitatea mării îşi găsea în glasul acestei copile de 15 ani rezonanţele cele mai adecvate: de aceea, «Chemarea mării» a devenit primul ei mare succes şi, în acelaşi timp, unul dintre marile şlagăre ale muzicii uşoare româneşti”.
În 1975, în revista Discul-Electrecord, Şasa Georgescu îşi amintea: „(..) Dar, după câteva zile, fata cânta pe micul ecran «Chemarea mării». O voce cu o culoare apar­te se revarsă ca un torent sălbatec, chemând par­că vântul şi valurile. Un timbru grav, matur, ce contrasta fla­grant cu mutriţa de păpuşică a debutantei. După o săp­­tămână, puţinii – în acea epocă – posesori de tele­vi­zoare nu vorbeau decât despre şcolăriţa cu «apa mării de pe întregul litoral (...)». Iar în revista Flacăra, din decembrie 1961, Sanda Faur îi lua un interviu proaspetei vedete:
„– Dumneavoastră aţi imprimat deci discul care a bătut toate recordurile anului...
– Eu?
- Da, discul 3002, cu piesa «Chemarea mării» pe una din feţe, a cunoscut cel mai mare tiraj în 1961: 26.000 exemplare de la prima ediţie... nu ştiaţi?”.
Presa avea să urmărească avidă orice informaţie despre cariera Pâslăriţei: „Informaţia / 21 decembrie 1968: Margareta Pâslaru a primit «Discul de Aur»/ În cadrul «Săptămânii discului», la magazinul Muzica, Margaretei Pâslaru i s-a înmânat «Discul de aur» – premiu acordat de C.S.C.A. pentru interpretarea compoziţiilor româneşti. Anul acesta, o dată cu ultimul disc apărut pe luna decembrie, Margareta Pâslaru a întrunit un număr de 100 de melodii imprimate la Electrecord”.
Discul de Aur acordat de CSCA (Consiliul de Stat pentru Cultură şi Artă) a determinat invitaţia de a reprezenta Casa de discuri Electrecord la M.I.D.E.M – Cannes. (Doamna Margareta completează: totalul înregistrărilor Electrecord în prezent se ridică la 249 de piese. Separat, la radio, tv, turnee în ţară şi festivaluri internaţionale se adaugă cu aproximaţie alte 430 de melodii, contabilizate de fani).
CONTEMPORANUL – 1969 – „Întoarsă zilele acestea de la Cannes, unde a fost invitată la festivităţile Târgului internaţional al Discului (M.I.D.E.M.). Margareta Pâslaru a adus cu sine o nouă confirmare a harului şi tenacităţii sale artistice: trofeul M.I.D.E.M., acordat cântăreţilor celor mai populari, ale căror discuri au fost în mod constant cele mai solicitate. Pe estrada unde defilează de obicei marile vedete ale filmului, au putut fi de astă dată aplaudaţi «idolii» muzicii uşoare: Dalida, Mireille Mathieu, Amalia Rodriguez, Adriano Celentano, Udo Jurgens etc. Printre ei, şi Margareta Pâslaru. Reamintim că supertrofeul M.I.D.E.M. a fost acordat decanului de vârsta al şansonetei franceze, Maurice Chevalier, cu prilejul aniversării a 80 de ani (...)”.
De-a lungul vremii, artista a împrumutat unele dintre piesele sale colegelor de scenă. „Regretata Anda Călugăreanu mi-a cerut permisiunea de a cânta «Timpul» în Germania. Povestindu-mi despre succesul avut cu piesa mea, i-am oferit şi Păunitei Ionescu «Voroneţ» pe versurile Constanţei Buzea, iar Evei Kiss «Spune tu care ştii atât de multe» în spectacolul Teatrului Tănase. Într-un duet inedit – eu la pian, iar Corina Chiriac solistă – am prezentat «Despotici în uimire» tot pe versurile Constanţei Buzea la Sala Radio. De altfel, Corina mi-a mai interpretat cu aplomb şi compoziţia comică «Bâlbâitul», o piesă interzisă din pricina textului... deşi nu avea legătură cu şeful statului. În anii ‘90 i-am dăruit Angelei Similea piesa «Flăcări» pe care, cu multă sensibilitate, a înregistrat-o. Versurile regretatului Virgil Carianopol, în care m-am regăsit, au fost sursa inspiraţiei.”
Ajunşi la încununarea jumătăţii de veac pe discuri Electrecord, prin intermediul CD-ului de autor, începe o altă poveste. „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” – 1981 – inspirată de versurile marii noastre poete Ana Blandiana, rămâne cel mai longeviv şlagăr din repertoriul meu, fiind preluat de mulţi. În 2004, „Lasă-mi, toamnă”... intră în CLASAMENTUL MELODIILOR NEMURITOARE – votată în primele zece pe site-ul Jurnalului Naţional, aşa cum a apărut în Ediţia de Colecţie de luni, 25 octombrie. A fost foarte apreciată de cititorii Jurnalului Naţional, dovadă fiind miile de răspunsuri primite la provocarea „Alegeţi şlagărul secolului XX!”. Ne aşteptam la o reacţie din partea dvs., dar nu credeam că vom număra peste 5.000 de voturi!
Piesele apreciate de melomani au fost incluse şi ele pe CD-ul aniversar. „Timpul” (muzică şi text) 1972 a rezistat în Tele-Top şase săptămâni, iar „Dacă ai ghici” (muzică şi text) a devenit Melodia Anului 1973. Apoi „Diamant fermecat” 1981, cu text de Eugen Rotaru, a obţinut prin Tele-voting Premiul de popularitate – creaţie – în emisiunea „Şlagăre în devenire” realizată de Titus Munteanu. Noua compoziţie „Fericirea mult visată” (muzică şi text) 2010 s-a clasat pe locul secund la Radio – Top Românesc. Ascultând cele 24 de melodii, veţi descoperi o altă Margareta. Unele au texte proprii, altele sunt izvorâte din versurile poeţilor consacraţi, la care se adaugă încă 12, din „potpuriul creaţiilor timpurii”. Din toate răzbat fărâme sufleteşti, dureri, bucurii, confesiuni, tristeţi sfâşiate de speranţă, explozii rebele, iubire purificată prin flacăra pasiunii, speranţă, rugăciune....”
Culegerea tipărită a unor compoziţii de pe acest album aniversar va fi lansată miercuri, 24 noiembrie, ora 13:30, la magazinul MUZICA, de pe Calea Victoriei. Aici, sesiunea de autografe va continua.
Pasiune
Noua piesă care deschide CD-ul de autor se nu­meşte „Era o fântână”. „Versurile Elenei Farago m-au obsedat într-atât, încât mă pomeneam fredonând melodia primelor versuri. Sonorităţi orientale seculare aduse de turci, bulgari, tătari, convieţuind paşnic la noi, formea­ză introducerea orchestrală; imagini dobrogene ari­de mi-au apă­rut în pulberi spulberate de vânt, tra­versate de fantoma fântânilor cu cumpănă. În video­clipul imaginat de mine, aş filma imagini suprapuse, spiritele celor însetaţi, dezamăgiţi de «apa sălcie, şi caldă, şi rea, APA VIEŢII» prăbuşiţi înainte de a fi ajuns să soarbă apa vie din poves­te”, încheie Margareta Pâslaru.



sâmbătă, 18 noiembrie 2017

Margareta Paslaru, calendar 1968: Recital extraordinar de muzica usoara aniversand 10 ani de activitate artistica



18, 22, 25 Noiembrie 1968.

Margareta Paslaru a intrat in istoria muzicii usoare romanesti, ca fiind prima solista de muzica usoara care a sustinut un recital de doua ore (fara invitati pe scena): "One Woman Show". La numai 25 de ani, a serbat implinirea a zece ani de activitate artistica, printr-o serie de recitaluri sustinute pe scena Casei Centrale a Armatei si in tara, in regia Sandei Manu. Este totodata prima interpreta care a foat acompaniata de o orchestra proprie, condusa de Rolf Albrich.
In acest “Recital extraordinar de muzica usoara Margareta Paslaru” publicul a regasit fragmente din toate genurile artistice abordate pana atunci: muzica usoara, prelucrari folclorice, muzica din filmele in care aparuse si ca actrita, un fragment din spectacolul cu piesa "Opera de trei parale" de Bertold Brecht (marele regizor Liviu Ciulei o distribuise in acest spectacol care a avut aproximativ 400 de reprezentatii). Supriza oferita publicului au fost compozitiile proprii prezentate in prima auditie. In partea a doua a recitalului, pe langa alte piese, Margareta a interpretat si cateva dintre melodiile inregistrate pe discul jubiliar „Margareta Paslaru" la implinirea a 10 ani de activitate.
Din pacate, inregistrarea audio a acestui recital a fost editata, renuntandu-se la unele momente de prezentare si la o parte din aplauze.




Repertoriu


Partea I-a
1. Parada slagarelor: Chemarea marii, Mandolina mea, Polca dragostei, Pe aripa vantului, Cum e oare?, Oricare baiat e un Romeo, Doua randunici, Nu mai plange baby, Strada, Uitarea, Srisoare de dor, Glasul rotilor de tren, Margarete, Trandafirii tai.
2. The Ballad Of Mack The Knife _"Opera de trei parale" de Bertold Brecht
3. Sant osanca bine-mi pare – folclor
4. Valeleu – folclor
5. Tarina de la Gaina – folclor
6. Marea mea iubire – muzica George Grigoriu; text A.Grigoriu si R.Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Tunelul"
7. Si tu imi placi – muzica George Grigoriu; text A.Grigoriu si R.Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Tunelul"
8. Rata – muzica George Grigoriu; text A.Grigoriu si R.Iorgulescu ; din coloana sonora a filmului "Impuscaturi pe portativ"
9. Anotimpurile dragostei – muzica, text Margareta Paslaru
10. A nimanui – muzica, text Margareta Paslaru
11. Indiferentul – muzica, text Margareta Paslaru
12. Ceasu-i un vrajitor – muzica, text Margareta Paslaru
13. Cheia fericirii - – muzica, text Margareta Paslaru

Partea a II-a
14. Felicitari - muzica Phil Coulter, Bill Martin; text Aurel Felea
15. Vremuri - muzica Phoenix
16. Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
17. Azi vreau sa rad din nou - text Margareta Paslaru
18. Bonnye And Clyde – muzica Georgie Fame; text Eugen Mirea
19. O! Un sarut! – repertoriul international
20. Un baiat - Sonny Bonno; text Aurel Felea
21. Viva Maria – muzica Ryszard Sielichi; text Margareta Paslaru
22. Doar muzica – muzica Pace, Panzeri; text Margareta Paslaru
23. Delilah - muzica Barry Mason; text Margareta Paslaru

Cinema nr. 1 - ianuarie 1969 Mircea Alexandrescu: "Pentru Margareta Paslaru recitalul sustinut la Casa Armatei nu a fost o obisnuita aparitie scenica, ci un jubileu. La 25 de ani, cantareata, actrita de teatru si film, am numi-o chiar personajul Margareta Paslaru, a implinit zece ani de viata in constiinta publicului zece ani de activitate. Talentul "arde etapele", spun francezii si, la varsta la care altii fac primii pasi sovaielnici, Margareta Paslaru este un nume cu acoperire si pe alte meridiane (vezi premiile pe care le-a obtinut la festivalurile de la Sopot pana la Cuba). Spectacolul cu care a inteles sa-si serbeze (tot prin munca) deceniul ei de arta, n-a fost nici el o simpla festivitate cu cantec, ci a marcat, poate, o noua treapta a aspiratiilor ei artistice; recitalul spectacol, cunoscut in lume sub denumirea de "One-man-show" adica un spectacol sustinut de un om, dar care trebuie sa te tina si sa te multumeasca pe tine spectator ca o intreaga distributie. Margareta Paslaru, singura - sau poate nu singura, caci a stat tot timpul alaturi de perseverenta, farmecul si incapatanarea ei, ne-a multumit, asa cum uneori o intreaga distributie nu izbuteste s-o faca. Cinste ei! Cinste muncii!"
Munca - 06.11.1968 "Viva Maria!" - Nestor Ghiorghiu Director Electrecord: "Un inceput promitator se anunta bunaoara in continutul propriilor sale compozitii: "A nimanui" si "Ceasul", pe care le canta in cadrul acestui recital si care par a constitui o noua dezvoltare a capacitatii sale de exprimare. Pentru ca orice s-ar spune, la 25 de ani ai inca multe de spus!"
Informatia Bucurestiului 20.11.1968 Augustin Sandu : "Talentul nativ, inclinatiile si aspiratiile s-au implinit printr-o experienta utila. Caci acum Margareta Paslaru stie ce sa faca cu vocea sa, sa alterneze inflexiunile tulburatoare in registrul grav, cu tonurile ample de registru acut, stie sa frazeze si sa plaseze accente in cadenta silabelor dintr-un vers. A aruncat insa si manusa invitand la confruntari artistice veritabile pe terenul recitalului de tinuta. Cine o va ridica primul?"
Saptamana Culturala a Capitalei 03.01.1969: "Dupa Margareta Paslaru inca o interpreta de muzica usoara care se incumeta sa prezinte iubitorilor genului un recital: Doina Badea."
Informatia Bucurestiului 03.01.1969: "Se pare ca actul, nu lipsit de temeritate, al Margaretei Paslaru - care s-a infatisat prima publicului cu un substantial recital, nu a ramas fara ecou. O colega de breasla Doina Badea va repeta gestul."
Informatia Bucurestiului 18.01.1969 Eugen Comarnescu: "Doina Badea reapare in fata amatorilor genului cu un recital. Meritand aprecierile in sine, temeritatea gestului (pana acum doar Margareta Paslaru s-a mai incumetat la o verificare atat de edificatoare a calitatilor ei) n-a ramas fara acoperire."
Margareta Paslaru a intrat in istoria muzicii usoare romanesti, ca fiind prima solista de muzica usoara care a sustinut un recital de doua ore (fara invitati pe scena): "One Woman Show".
Discul jubliar Margareta Paslaru - Saptamana nr.49 - 06.12.1968: Implinind zece ani de activitate artistica in slujba muzicii usoare, Margareta Paslaru a tinut sa marcheze evenimentul nu numai printr-un sir de recitaluri personale, ci si prin realizarea unui disc de proportii mai mari decat cele ale obisnuitelor discuri cu patru melodii. Noul disc al Margaretei Paslaru cuprinde asa dar opt melodii, alese dintre succesele recente ale- muzicii usoare internationale. Nu lipseste nici "Viva Maria", cu care tanara jubiliara a cucerit in acest an unul din premiile festivalului international de la Sopot. Un disc destinat succesului de public, atat prin personalitatea interpretei, cat si prin popularitatea pieselor inregistrate (disc 25 cm.diametru, nr. EDD 1217).

O parte dintre melodiile cuprinse pe discul jubiliar, aveau textele adaptate in romana chiar de Margareta Paslaru:
- Felicitari - muzica Phil Coulter, Bill Martin; text Aurel Felea
- Acesta e cantecul meu – muzica Charles Chaplin; text Margareta Paslaru
- Un baiat - Sonny Bonno; text Aurel Felea
- Ce dor imi e sa fiu acasa iar – muzica Curly Putman; text Eugen Mirea
- Viva Maria – muzica Ryszard Sielichi; text Margareta Paslaru
- Doar muzica - muzica Pace, Panzeri; text Margareta Paslaru
- Daca pleci - muzica Hayes; text Margareta Paslaru
- Delilah – muzica Les Reed, Barry Mason; text Margareta Paslaru
Melodiile au fost inregistrate cu acompaniamentul Orchestrei Electrecord  dirijata Alexandru Imre si sub indrumarea maestrului de sunet Theodor Negrescu.
Flacara nr.705 -30.11.1968Magda Mihailescu - Recital Margareta Paslaru: Nu m-a mirat catusi de putin ca Margareta Paslaru este prima dintre cantaretele si cantaretii nostri de muzica usoara care si-a luat inima in dinti si a iesit in lume cu un recital (prilejuit de implinirea a 10 ani de activitate). Cine era s-o faca? Sa nu ne ascundem dupa deget. Baietii si fetele noastre nu prea stiu sa cultive aceasta buruiana rara care se cheama ambitiea de a te masura cu tine insuti. Ei se masoara cu cine vrei si nu vrei, cu Adamo, cu Sandie Shaw si cu tot ce rasare mai nou (unii merg chiar pana la Tom Jones), dar nu si cu propria persoana. Margareta a descoperit demult ambitia asta frumoasa si inteligenta, s-a batut pentru ea, si o tine stransa in pumni. De aceea a facut teatru, film, (cat a avut prilejul), a scris cantece, a tradus si adaptat textele unor melodii straine, s-a apucat de muzica populara. Un concentrat din toate acestea ne-a oferit in proaspatul ei recital. Nici o clipa preocupata de confectionarea zambetului cu care trebuie sa salute publicul, ci pur si simplu bucuroasa ca se gaseste in fata lui, gata pentru confruntare, asa a aparut Margareta Paslaru pe scena. Timp de doua ore, ea cu baietii indraciti ai lui Rolf Albrich au dat cantecului asa-zis usor invelisul acela mult ravnit: al demnitatii. Demnitatea de a nu fi "tragedie inaltatoare" si nici zbenguiala buna pentru omoratul vremii, si ceea ce i se potriveste ei, acestei fete cu aer adolescentin: o comunicare, cand grava, cand voioasa, despre multele lucruri care ne inconjoara in viata de toate zilele: iubirea, indiferenta, tristetea, bucuria, necazurile pe care nu le facem unii altora. Margareta Paslaru le-a cantat cu glasul ei care stie sa fie si dramatic,- dar nu de un dramatism rupt din Hamlet - si sugubat, exact cand si cat trebuie. Le-a cantat si le-a dansat cu o gratie baieteasca, indelung slefuita, si cu un talent actoricesc clatit in cele mai curate ape ale comediei. Ce film se poate face cu toate astea!
Saptamana Culturala a Capitalei nr.9 - 28.02.1969 - Portrete in prim-plan : Pana la ora la care intram sub tipar, Comitetul de Radioteleviziune anunta ca pe vedetele "hors-concurs" pe doua dintre popularele noastre interprete de muzica usoara, carora le schitam cate un portret de prim plan, incercand sa desprindem caracteristicile artistice.
MARGARETA PASLARU
La varsta coditelor si extemporalelor, a erupt in muzica usoara aducand o fireasca exuberanta tinereasca si si un glas grav, capabil sa dea viata unor sentimente ce-i depaseau cu mult juvenilitatea. De zece ani se mentine mereu in prim-planul muzicii noastre usoare, aducand un repertoriu vast al carui eclectism i-a permis sa-si dezvolte o mare varietate stilistica, demonstrand cu prisosinta in recentul spectacol-recital pe care l-a sustinut in intregime.
Intr-un anume sens - si faptul a fost cu mult favorizat de incursiunile actoricesti in teatru si film ale cantaretei - Margareta Paslaru poate sa sustina o adevarata microenciclopedie a cantecului: cu o mare justete stilistica, interpreteaza slagarul languros al anilor '30 ('Marea mea iubire") si cantecul cu inflexiuni si problematica de sansoneta ("Ceasul","A nimanui sunt"), succesele comerciale ale "pop-music-ului" ("Astazi as vrea sa cant" - Les temps des fleaurs), si cantece populare ("Tarina de la Gaina"). Inzestrata cu cu un real simt scenic, cantareata stie sa lanseze un slagar. Isi studiaza cu precizie efectele interpretarii, nuantele si rapelurile la constiinta fiecaruia, castigandu-si admiratori in randul tuturor generatiilor.

Informatia - 15.11.1968 - Recital Margareta Paslaru: Dupa succesul obtinut la Festivalul de la Sopot si dupa emisiunile elogiante la Televiziunea din Berlin, Margareta Paslaru revine in fata publicului bucurestean intr-un recital in care va aparea in tripla postura: solista vocala, compozitoare si prezentatoare a propriului ei program. Acompaniata de formatia Rolf Albrich si in regia Sandei Manu, Margareta Paslaru va interpreta melodii din spectacolul "Opera de trei parale" si din filmele "Tunelul", "Impuscaturi pe portativ", cantece folclorice in prelucrari moderne, precum si compozitii proprii pe texte proprii in prima auditie. Recitalul va avea loc in zilele de 18, 22 si 25 noiembrie a.c., in sala C.C.A. din bd. Gh. Gheorghiu-Dej. Cu acest prilej, casa "Electrecord" va lansa un nou disc reunind opt melodii imprimate recent de Margareta Paslaru.
Magazin nr. 582 - 30.11.1968 - Note si notite...de Elly Roman: O sarbatorire si un recital...Zece ani, de cand notam in carnetul meu: "Am vazut si ascultat la TV o papusica LENCI, cu glasul de arama, cu ochi mari, mirati de tot ce i se intampla. Este eleva Paslaru Margareta"... Intensitatea marii isi gasea in glasul acestei copile de cincisprezece ani rezonantele cele mai adecvate: de aceea "Chemarea marii" a devenit primul ei mare succes si unul dintre marile slagare ale muzicii usoare romanesti.... Au trecut de atunci zece ani si papusica modesta, cuminte si sarguitoare si-a pus rochita de domnisoara si azi la "considerabila" varsta de 25 de ani, Margareta e la apogeul carierei sale... Pe rochitele ei, de multe ori nastrusnice, si-a agatat decoratiile multor succese si ne-a aratat ca muzica usoara, folclorul, filmul si scena, gasesc in ea o interpreta de talent... Recentul ei recital este un efort de auto-depasire si consemnez cu bucurie reusita lui...Ramane ca saltul artistic evident al Margaretei Paslaru, sa fie inceputul unui drum nou, cu insusirea unui repertoriu mai amplu, cu cantece de idei, cu cantece de actiune, in care toate calitatile ei actuale sa-i serveasca, dupa auto-depasire, in atingerea unui nivel de interpreta de talie mondiala... Eu ii urez sa ajunga la aceasta treapta cat mai curand...
Contemporanul 23.11.1968 Recitalul Margaretei Paslaru:  Un recital jubiliar sustinut la 25 de ani pentru a sarbatori zece ani de actinitate muzicala: a fost un prilej pentru Margareta Paslaru de a reaminti publicului drumul pe care l-a strabatut ca vedeta de muzica usoara si de a o face punand in valoare ceea ce a fost mai bun in aceasta scurta si inca mult promitatoare cariera. Punctat cu succes, de momentele muzicale pe care tanara cantareata le-a inscris in palmaresul ei si ca actrita de teatru ("Opera de trei parale") sau de cinema ("Tunelul") acest "ONE GIRL SHOW" a devenit un spectacol complex asa cum am vrea sa mai avem ocazia de a auzi si vedea. Nu fara a remarca meritul pe care-l datoreaza formatiei acompaniatoare - condusa de Rolf Albrich - si al regiei - semnate de Sanda Manu.
Scanteia 18 .11.1968 - Recital jubiliar Margareta Paslaru - In atentia iubitorilor muzicii usoare: luni 18, vineri 22 si luni 25, la sala CCA din B-dul Gheorghiu Dej, se va prezenta Margareta Paslaru, in regia Sandei Manu.
Saptamana Culturala a Capitalei 15.11.1968 - Recital Margareta Paslaru: Odata cu implinirea a 25 de ani, Margareta Paslaru aniverseaza un deceniu de activitate muzicala. Dublul prilej este considerat de cantareata potrivit pentru a infatisa publicului primul sau recital cu caracter retrospectiv. Deschizandu-se cu un potpuriu alcatuit din cele mai reprezentative melodii pe care le-a lansat de-a lungul anilor, recitalul va continua cu momente muzicale din spectacolul "Opera de trei parale", cu o selectie de cantece populare, cu piese din filmul "Tunelul", prima parte incheindu-se cu compozitii proprii. In partea a doua Margareta Paslaru va interpreta slagare de ultima ora si cateva melodii in prima auditie. Solista va fi acompaniata de formatia condusa de Rolf Albrich. Regia artistica poarta semnatura Sandei Manu. Cu prilejul recitalului - care va avea loc luni - 18, vineri - 22 si luni - 25 noiembrie, ora 20 in sala CCA din Bulevardul Gh. Gheorghiu Dej, langa cinematograful "Central" - se va lansa si ultimul disc al interpretei (EDD - 1217).
Saptamana 20.12.1968 - Margareta Paslaru la "Microfonul de Aur": La numai cateva zile dupa ce a oferit bucurestenilor restransul sau ciclu de recitaluri, Margareta Paslaru a plecat peste hotare. La finele itinerarului sau muzical, cateva amanunte.
- Mai intai am cantat in fata iubitorilor muzicii usoare din Bulgaria. Alaturi de apreciatii solisti din tara vecina, Boris Giugunov si Margarita Dimitrova, am sustinut concerte la Sofia, Plovdiv, Varna, Tarnovo. Peste tot un public receptiv, entuziast, pentru care am interpretat majoritatea pieselor din recitalul bucurestean. Apoi, am avut marea bucurie de a participa ca invitata de onoare, alaturi de celebrul Antoine, la gala "Microfonul de aur", manifestare muzicala anuala, consacrata diverselor genuri, de la opera si opereta, pana la folclor si muzica usoara, organizata la Belgrad de Radioteleviziunea iugoslava.
- Proiecte?
- Voi continua seria de recitaluri la Bucuresti. In ianuarie va trebui sa raspund invitatiei Radioteleviziunii din Iugoslavia. De asta data voi sustine recitalul la Belgrad in compania orchestrei conduse de Rolf Albrich. Si, poate, imprimari la Casa de discuri "Barclay", unde m-a invitat impresarul Georges Leroux.